Asul din palaria lui Paul Holt

• Foto

Paul Holt, directorul regional al Red Hat; compania americana este unul dintre sustinatorii proiectului 'One laptop per child', o initiativa a MIT Media Lab

Prin vara acestui an, reprezentantii Vdel – compania austriaca ce administreaza operatiunile Red Hat in Europa de Est in calitate de master distribuitor – spuneau ca Romania a devenit una dintre tarile importante pe harta de business a Red Hat. Pana acum, compania americana, listata la Bursa din New York si cu o cifra de afaceri anul trecut de aproape 300 mil. dolari, si-a facut simtita prezenta prin singurul distribuitor oficial local, Romsym, si printr-o retea de parteneri – Red Hat ofera direct software-ul si serviciile de suport asociate, in timp ce partea de consultanta, implementare si mentenanta este facuta prin parteneri directi. Spre deosebire de majoritatea companiilor de software care se multumesc sa vanda un CD de suport asociat aplicatiei cumparate, Red Hat vine cu serviciu integrat asigurat printr-o retea de parteneri, al caror numar a ajuns in Romania la peste 30.

Iar in urmatorii doi ani, Red Hat se va concentra pe cresterea acestei retele, astfel incat sa acopere cat mai bine intreaga tara, iar fiecare partener sa se specializeze pe un anumit segment al businessului, dat fiind ca nu furnizeaza doar sistem de operare, ci si tehnologii. De pilda, System&Network Solutions (SNS) acopera zona de consultanta si administrare Linux, Esolutions se ocupa de implementarea Jboss (aplicatie bazata pe Java si dedicata serverelor), iar Siveco face integrare de sistem.

„Pe termen scurt, strategia Red Hat in Romania este sa lucram prin reteaua de parteneri“, explica directorul regional Red Hat, adaugand ca, „de la an la an, in Romania cifrele s-au dublat ca numar de abonamente“. Comparativ cu Marea Britanie de pilda – o piata stabila pentru Red Hat, cu cresteri anuale importante –, in Romania, Cehia, Bulgaria – in general in Europa de Est –, ritmul de crestere al afacerii Red Hat este mai rapid.

Totusi, Holt prefera sa nu dezvaluie incasarile Red Hat in Romania, pentru a evita, o spune tot el, comparatiile incorecte, dat fiind ca fiecare tara se afla in stadii diferite de dezvoltare pe zona IT.

In ciuda acestei cresteri si a potentialului pietei locale pentru businessul Red Hat, compania nu va deschide prea curand o filiala in Romania. Singura filiala pe care compania cu sediul in Carolina de Nord o are in regiune este in Cehia, la Brno, unde are in prezent 120 de angajati, printre ei si cativa romani.

Pe langa baza de clienti, asigurata deja de mari companii private si ajunsa la cateva sute de nume, exista o alta mare oportunitate pentru Red Hat in tarile care au aderat in ultima perioada la Uniunea Europeana si care sunt obligate sa-si alinieze institutiile publice la standardele europene si in ceea ce priveste infrastructura IT. In UE au existat presiuni de legitimizare a infrastructurii IT, iar pentru ca software-ul open-source este ieftin, stabil si ofera o siguranta a informatiilor a devenit prima alegere pentru multe institutii publice din spatiul UE. Si nu numai.

La inceputul anului, guvernele mai multor state sud-americane anuntau ca au decis sa instaleze Linux pe calculatoarele lor, ingrosand numarul institutiilor publice care incearca sa scape de presiunea costurilor presupuse de licentele pentru Windows.
Mai aproape de noi, municipalitatea vieneza selecta la sfarsitul anului trecut Red Hat Enterprise Linux ca platforma preferentiala pentru peste 100 dintre serverele sale. De altfel, primaria din capitala Austriei a folosit servere Linux/Unix inca de la inceputul anilor ’90, mai ales sisteme care rulau FreeBSD.

Daca in cazul aplicatiilor open-source ale Red Hat un abonament pentru Enterprise Linux Basic (aplicatie dedicata companiilor) ajunge la 279 de euro/an, in cel al solutiilor Microsoft echivalente ca functionalitate tarifele pentru o singura licenta pot fi de pana la zece ori mai mari.
„Este un exemplu foarte bun de cum se pot economisi banii publici si un foarte bun model pentru Romania. Politicienii si edilii au datoria de a avea grija si a cheltui chibzuit banii publici, iar adoptarea unor aplicatii informatice ieftine si performante in acelasi timp este o modalitate de a arata ca le pasa de acesti bani“, a mai spus Holt, apreciind totodata ca, pentru Red Hat, este important ca si in Romania sa stabileasca un brand puternic, asa cum a reusit in sectorul public din tarile vest-europene.

Incepand din acest an, Romania va putea accesa pana in 2013 fonduri structurale si de coeziune in valoare de 383 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii IT, a mediului de afaceri online si a accesului la mediul informatizat. Iar 40% din aceasta suma a fost alocata dezvoltarii si cresterii eficientei serviciilor publice electronice, dupa cum anunta fostul ministru al MCTI Zsolt Nagy.

Daca in tarile care au aderat la structurile europene in 2005 problema informatizarii institutiilor publice locale si centrale s-a rezolvat in mare masura, in Romania procesul este inca anemic si lent. „Avem cateva oportunitati mari pe piete in dezvoltare cum este cea romaneasca. Iar una dintre cele mai mari este administratia publica, pentru ca este prima care trebuie sa devina «curata» din punctul de vedere al programelor folosite in infrastructura IT“, mai spune Paul Holt. Cu o adnotare: acolo unde ea exista.

„Palaria Rosie“
In cei 14 ani de existenta, Red Hat a devenit lider mondial al distributiei de software open-source, cu o cifra de afaceri de peste 300 mil. dolari, peste 2.000 de angajati in mai bine de 50 de birouri din intreaga lume si o capitalizare bursiera de 4 mld. dolari.

1. PRIMII PASI. In 1993, Bob Young achizitioneaza ACC Corporation – practic un catalog de business care vindea accesorii si carti pentru distributiile Linux si Unix. Un an mai tarziu, Marc Ewing creeaza propria aplicatie open-source bazata pe Linux, pe care o numeste Red Hat Linux. In 1995, Bob Young cumpara afacerea lui Ewing, fuzioneaza cu ACC Corporation, iar noua entitate ia numele de Red Hat Software.

2. NUME. Legenda spune ca Ewing si-ar fi numit sistemul de operare dupa primul lucru interesant pe care l-a observat in jurul sau atunci cand s-a gandit la un nume: o palarie rosie atarnata intr-un cuier.

3. LISTARE. In august 1999, compania se listeaza si intra pe locul opt in randul celor mai mari castiguri din prima zi de listare din istoria bursei americane. Este anul in care IBM si Red Hat anunta asa-numita Alianta Linux. In acelasi an, Red Hat achizitioneaza Cygnus, devenind cea mai mare companie open-source din lume.

4. RED HAT CORP. In 2002, compania americana isi anunta intrarea pe segmentul aplicatiilor enterprise, avand ca parteneri Oracle si Dell.

5. CLIENTI. amazon.com, Google, AOL, Merrill Lynch, Credit Suisse First Boston, DreamWorks, VeriSign, Charles Schwab, Lehman Brothers, UBS Warburg, Morgan Stanley, Goodyear.

6. PARTENERI-CHEIE. IBM, Dell, HP, Oracle, Sun, Fujitsu, Intel, NEC, Hitachi.