Home»Analize » Modelul de business ''Ioan Turcu''

Modelul de business ''Ioan Turcu''

2007-11-06 12:00  Money Express

de

Regandit si redimensionat, complexul de vile pe care Ioan Turcu il construieste in zona rezidentiala brasoveana Stupini a ajuns in stadiul finisajelor. Pasul urmator l-ar putea reprezenta vanzarea proiectului in care s-au investit pana acum aproximativ cinci milioane de euro catre o companie spaniola, cu care Turcu spune ca se afla in negocieri avansate, dar al carei nume prefera sa ramana confidential. Cu banii obtinuti in urma unei eventuale tranzactii, Turcu adauga ca va finanta proiectele viitoare – cel putin trei –, pozitionandu-se in acelasi timp si ca un potential partener strategic pentru spanioli pe piata locala, in conditiile in care estimeaza la aproximativ 500 de milioane de euro valoarea totala a investitiilor pe care acestia ar urma sa le faca in Romania in urmatorii ani. De altfel, Turcu isi propune sa vanda doar investitorilor straini proiectele pe care le dezvolta. Iar asa cum remarca Doina Nicolau, consultant evaluator in cadrul biroului din Brasov al companiei de evaluare Darian, „acestia vin nu numai cu top managementul proiectului, dar si cu o alta atitudine, orientata spre calitate, spre client“. Deocamdata insa, prezenta investitorilor si a developerilor straini pe piata brasoveana este mai degraba nesemnificativa, mai remarca Nicolau.

MOSTENIREA AGROVIT.

„Proiectul a fost inaintea pietei si asta se datoreaza in mare masura experientei lui Franco pe piata imobiliara italiana“, spune acum Turcu, referindu-se la partenerul sau de afaceri, italianul Franco Bressan. Cei doi deveneau parteneri in 1999, an in care Bressan intra cu o participatie de 10% in actionariatul Nelsand, o alta firma controlata de Turcu, specializata in importul de echipamente pentru industria alimentara.
Din punct de vedere financiar, intrarea lui Bressan in business a insemnat o infuzie de capital de 500.000 de marci germane, bani de care Turcu avea nevoie pentru definitivarea achizitiei Agrovit, societate infiintata in 1992 pe scheletul fostei Intreprinderi de Legume si Fructe. „Agrovit a fost scoasa la privatizare de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS) in 1998. Firma care a castigat licitatia nu a mai putut plati suma datorata, iar Nelsand, cu acordul FPS, a preluat prin cesiune contractul“, explica Turcu. Dupa ce a platit si ultima transa de bani catre FPS, Turcu devenea proprietarul unei retele de 27 de magazine cu o suprafata totala de peste 4.000 mp si al unui teren de aproape 16.000 mp, in zona de vest a Brasovului, langa hipermarketul real,-, devenita intre timp o platforma comerciala, unde isi au reprezentanta locala companii precum DHL, Pic, Rosignol, SEA, RBM Italia, Duvenbek Germania, Calorex si pana de curand si Arabesque.

STUPINI. Doi ani mai tarziu, Turcu si Bressan puneau bazele unei alte companii, Bressan, in care brasoveanul are o detinere de 20%. Cei doi au conceput un complex multifunctional care, pe langa cele 51 de vile – carora le-au fost alocate loturi de teren cu o suprafata de 750 mp –, sa includa un spatiu comercial, restaurant cu circuit inchis (accesibil doar rezidentilor), sala de fitness, gradinita, parcare etc. In cazul vilelor, cea mai mica suprafata construita este de 150 mp, iar cea mai mare de 310 mp, la un pret estimat de 1.250 de euro/mp. „Un amic al meu, care avea agentie imobiliara, cumparase un teren de 60.000 mp, pe care obtinuse autorizare sa construiasca 51 de case. Voia sa-l vanda, asa ca l-am cumparat noi“, isi aminteste brasoveanul, dezvaluind si valoarea investitiei initiale: avansul de 100.000 de euro din bani proprii, restul pana la 500.000 de euro, credit bancar.
Initial, primul termen de livrare fusese estimat de Bressan pentru anul 2005, insa, in timp, proiectul initial a fost redimensionat, restilizat si amanat cu alti doi ani, Turcu anuntand acum inaugurarea complexului pentru iunie 2008. „Acum se lucreaza la finisaje, strazi, statia de epurare etc.“, explica omul de afaceri.
Despre pretul per mp in complexul lui Turcu, Adrian Sischin, director regional al agentiei imobiliare RE/MAX Romania, cu birouri in sapte orase, inclusiv in Brasov, crede ca „este un pic mare, avand in vedere pozitionarea fata de oras (6 km de centru)“. De exemplu, la proiectul Bellevue – pe drumul de Poiana –, o zona mai mult decat centrala, pretul este de 1.800-2.000 euro/mp, iar toate apartamentele s-au vandut „de pe plansa“. Pe de alta parte, in opinia reprezentantilor biroului din Brasov al companiei de evaluare Darian, zona Stupini, recent integrata in municipiul Brasov, este favorizata atat datorita amplasarii intr-un cadru natural deosebit, cat si recentelor investitii in retelele de utilitati si in infrastructura, care asigura acces usor la transportul in comun.

PERSPECTIVE. Potrivit estimarilor lui Sischin, piata imobiliara brasoveana va continua sa creasca in urmatorii doi ani, cu aproape 30% – in conditiile unei estimari conservatoare, dupa cum afirma chiar el. „Piata rezidentiala din Brasov este in plina dezvoltare, nu a ajuns inca la maturitate, iar preturile vor mai creste, dar nu spectaculos, ci in pas cu piata rezidentiala din alte orase similare, mai ales ca se inteteste si concurenta si se diversifica oferta“, este de parere si Doina Nicolau de la Darian, conform careia in Brasov sunt in curs de livrare si alte proiecte rezidentiale, precum Green Valley (66 de case, zona Noua) si Green Park Villas (complex de vile si blocuri de tip vila, cu doua niveluri, tot zona Stupini).
O alta caracteristica subliniata de evaluatorul Darian tine de tipul de proiect spre care se orienteaza acum dezvoltatorii din Brasov: con structia de blocuri de apartamente, fata de acum doi-trei ani, cand vizau cu precadere constructia de ansambluri rezidentiale tip casa individuala/duplex si teren.
O tendinta catre care merge si Turcu impreuna cu partenerul sau italian. Unul dintre cele trei proiecte la care se gandesc va fi cu siguranta un bloc de apartamente. „Daca va fi in Bucuresti sau in Brasov, ramane de vazut“, explica acesta, adaugand ca preturile la teren se schimba peste noapte. „Deocamdata, asteptam“.

Scurt profil de business

Ioan Turcu (45 de ani) a intrat in afaceri la inceputul anilor ’90, cand a deschis in centrul Brasovului o cafenea despre care spune ca a botezat-o dupa numele unei bauturi in voga pe atunci, romul Havana.

1. INVESTITII. A imprumutat 45.000 de lei, iar dupa inaugurare a mai luat un credit de 80.000 de lei; bani pe care i-a inapoiat bancii in decurs de o luna, pentru ca afacerea mergea deja foarte bine.

2. FABRICA DE BISCUITI. In 1992 a cunoscut cativa oameni de afaceri italieni, dintre care unul avea un business de familie cu biscuiti; au decis atunci sa faca o fabrica de biscuiti si la Brasov, pe care insa au pus-o pe picioare abia doi ani mai tarziu, cu o investitie de aproape 80.000 dolari, din care Turcu a acoperit aproape jumatate din suma.

3. UN PAS NECESAR. Acum spune ca a riscat enorm, pentru ca si-a bagat toti banii intr-o afacere pe care nu o cunostea. „A fost o afacere profitabila totusi, o percep si acum ca o veriga importanta in evolutia mea ca om de afaceri“. A lichidat acest business in februarie 2007.