Home»Analize » Piata de retail, cifra cu cifra

Piata de retail, cifra cu cifra

2007-11-27 12:00  Money Express

de

Pentru putin peste jumatate din populatia Romaniei, shoppingul e fie o nevoie, fie o placere, fie amandoua. Mihaela Mitroi insa priveste lucrurile putin altfel: shoppingul e motorul unei piete care, dupa ce 2007 se va fi incheiat, ar trebui sa se invarta in jurul valorii de 40 de miliarde de euro – o piata in plina ascensiune, dar fragmentata, aflata la inceputul unui process de consolidare.
Pe langa pozitia de tax partner la PricewaterhouseCoopers (PwC), Mihaela Mitroi – pentru care 2007 marcheaza un deceniu de consultanta in aceeasi companie – detine si functia de lider regional pentru piata de retail din 24 de tari, de la cele din centrul si estul Europei pana la tari precum Mongolia sau Kazahstan. „Poate ca, fiind femeie, am privit lucrurile un pic altfel si m-am uitat la retail dintr-o alta perspectiva“, spune Mitroi, care gestioneaza comunicarea dintre birourile PwC din regiune, incercand sa dea clientilor companiei si acea perspectiva globala asupra pietelor de retail care rezulta, pe de o parte, din datele cumulate si, pe de alta, din expertiza consultantilor din zona.
Cum arata insa piata romaneasca de retail privita in ansamblul ei – incluzand deci toti retailerii straini si autohtoni, fie ca e vorba de cei alimentari, de electrocasnice ori de farmaceutice?

FRAGMENTAREA. Unul dintre primele cuvinte pe care Mihaela Mitroi le foloseste pentru a descrie piata romaneasca e „fragmentare“.

In ciuda unor tendinte de consolidare aparute cel putin pe unele zone – in electroretail, de exemplu, Altex, Domo si Flamingo isi impart cea mai mare parte a vanzarilor –, piata de retail, privita in ansamblul ei, „ramane foarte fragmentata“, spune Mitroi, „in ciuda prezentei unor companii de talie europeana“. Cifra care ii ilustreaza constatarea spune totul: cu o cota de doar 10,4% din totalul pietei de retail cumulata in mainile celor mai mari cinci companii din tara, Romania are una dintre cele mai mici concentrari din Europa Centrala si de Est, rezultat deopotriva al puterii scazute de cumparare, comparativ cu tarile vecine, cat si al intrarii tarzii pe piata a marilor lanturi internationale. In tarile campioane in privinta concentrarii industriei, primii cinci retaileri detin circa jumatate din piata, de cinci ori mai mult decat in Romania: in Estonia acestia cumuleaza 52,1% din piata, in Slovenia – 49,8%, iar in Cehia – 45%, potrivit unui studiu realizat de Mintel International, o firma globala de cercetare de piata cu sediul in Londra. Totusi, chiar si in tarile in care retailul s-a maturizat, procentul e semnificativ mai mic decat in Europa Occidentala – in Austria, de exemplu, primii cinci retaileri controleaza aproape trei sferturi (73%) din vanzarile anuale totale ale industriei.

INTERNATIONALII, PE POZITII. O alta trasatura a industriei, asa cum arata ea la momentul 2007: in top 10 retaileri dupa cota de piata – care cumuleaza doar 12,9% din vanzari –, nu e nici un nume de retailer alimentar romanesc, in ciuda faptului ca lanturile internationale au intrat relativ tarziu aici. In tarile vecine cu piete mai mature, unii dintre retailerii locali si-au pastrat forta si dupa ce fenomenul de concentrare s-a declansat, conservandu-si pozitiile dominante in top, spune Mihaela Mitroi: e cazul unor companii precum Maxima (Lituania), Mercator (Slovenia), Rimi Baltic si ETK (Estonia).
In Romania, in schimb, retailerii alimentari prezenti in top zece sunt toti straini: Rewe (cu magazinele Billa, Penny Market, XXL si Selgros) ocupa primul loc, cu 5,1% din piata, fiind urmat de Carrefour (locul al doilea, cu 2,2%) si de Cora/Profi (locul al patru lea, cu 0,9%).

PREMISELE CRESTERII. „Cresterea“ e cuvantul de ordine din retailul romanesc, in ansamblu, desi scaderi punctuale au existat – cel mai relevant caz e cel al pietei de electrocasnice, pentru care 2006, de exemplu, a fost un an descurajant. Cumulate pe ultimii cinci ani, cresterile pe ansamblul industriei de retail au fost de 151,2% in Romania – un indice net superior celui vest-european, de putin peste 20%, dar si celui regional, de 92,5%. O experienta de crestere peste media zonei a inregistrat doar Rusia, cu 99,5%.
O analiza a vanzarilor pe ultimii ani, spune Mihaela Mitroi, dezvaluie o tendinta care, desi previzibila, s-a lasat asteptata. „Produsele nealimentare castiga din ce in ce mai mult teren comparativ cu cele alimentare“, spune ea, ceea ce inseamna, pe de o parte, ca piata food a atins un oarecare grad de maturitate.
Tendinta e specifica pietelor mai putin dezvoltate, pe care patrund mai intai retailerii alimentari. Daca ar fi sa faca un clasament, Mitroi spune ca, in privinta produselor nealimentare, in ultimii cinci ani cele mai mari cresteri ale vanzarilor s-au inregistrat, in ordine, la produse electronice, mobila si produse pentru igiena si infrumusetare. In cazul celor din urma s-au inregistrat in 2006, de pilda, vanzari duble fata de 2001 in principal, arata studiul Mintel, multumita expansiunii lantului Sensiblu, care a incheiat anul trecut cu 208 magazine.

DE UNDE VOR VENI CRESTERILE. Intreaga piata de retail din Romania va inregistra, la sfarsitul acestui an, „o valoare de circa 40 de miliarde de euro, fata de 34 de miliarde anul trecut“, spune Mihaela Mitroi, care se asteapta, in urmatorii doi ani, la „o adevarata explozie“. Mitroi crede ca vom asista, pe de o parte, la intrari masive de capital de tip greenfield si, pe de alta, la achizitii de retele mici, locale. „Pana in 2010, tinta estimata este de 100 de miliarde de euro“, spune ea, cresterea urmand sa fie dublata si de consolidare.
Mihaela Mitroi se asteapta ca in perioada urmatoare sa intre, in Romania, cativa mari retaileri europeni. Vorbeste in primul rand de Tesco, cel mai mare retailer britanic si al treilea ca vanzari globale, cu un business de 60 mld. euro in 2006, si de retailerul german Aldi, care a avut anul trecut afaceri de 39 mld. euro. „Poate ca decizia Tesco, de a nu intra pe piata noastra, a fost una gresita si cred ca, pana la urma, vor intra in Romania in viitorul apropiat, in zona Ardealului“, anticipeaza Mitroi, referindu-se la faptul ca retailerul a evitat pana acum Romania, desi e prezent pe pietele est-europene – in Polonia, Ungaria, Slovacia si Cehia. La randul sau, Aldi s-ar putea extinde in Romania: compania germana, care are magazine in 18 tari, inclusiv in estul Europei, si-a deschis deja aici, anul acesta, o firma controlata de subsidiara austriaca a grupului. Pana acum, Aldi s-a concentrat pe Ungaria, unde a dezvoltat si un centru logistic langa Budapesta, si pe Polonia.
La capitolul intrari pe piata, Mitroi aminteste si de Obi, retailerul de bricolaj al lantului Tengelmann – care detine reteaua Plus Discount si care s-a aratat interesat de piata romaneasca –, precum si de Hornbach (unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de materiale de constructii si gradinarit din Europa, prezent in opt tari cu 124 de magazine) ori de grupul austriac Brithouse, un lant similar, de o mai mica anvergura.
Pe langa aceste intrari, Mitroi vorbeste si de o dinamizare a pietei retailului de mobila, companii precum JYSC, Almi si Kika fiind atrase pe de o parte de succesul IKEA, care in jumatate de an a cucerit 4% din piata, si de cresterea puterii de cumparare, de cealalta parte. Austriecii de la Kika, de exemplu, planuiesc sa deschida in urmatorii doi ani trei magazine – intai in Bucuresti, in 2008, si apoi in Timisoara si Oradea. In privinta retailului de electrocasnice si de IT, care acum e dominat de lanturi romanesti, Mihaela Mitroi crede ca vor aparea jucatori internationali, cei locali fiind tinte de achizitii in cazul in care grupurile Dixon’s, DSG International, Kesa sau MediaMarkt se vor arata interesate de piata romaneasca. Pana atunci, jucatorii locali trebuie sa faca fata planurilor de extindere ale lanturilor straine deja prezente – de exemplu grupul turc Teknosa sau bulgarii de la Tehnomarket. „Ramane de vazut ce politici vor adopta jucatorii locali“, spune Mitroi. Surprize ar putea aparea, mai spune ea, si in cazul in care operatori internationali importanti din zona fashion, cum ar fi Arcadia, H&M, Inditex, Mango, vor lua decizia de a veni in nume propriu in Romania. „Este de urmarit evolutia sectorului de fashion din Romania, caci este de presupus ca va exploda, in cazul in care astfel de retaileri vor incepe sa vina“, spun si analistii de la Mintel in studiul realizat in prima jumatate a acestui an.

METRI PATRATI SI PROFITURI. Piata va creste, spune Mihaela Mitroi, si pentru ca lanturile prezente deja in Romania inca se extind in tara. „Dupa datele pe care le am eu, romanii au cam 40-50 de metri patrati de supermarket sau hipermarket pe cap de locuitor, fata de 110-120 de metri patrati cat au cehii, spre exemplu“, spune ea, „or, de aici se vede clar nevoia reala de dezvoltare a acestor lanturi“.
Un element important va fi dezvoltarea exploziva a pietei de mall-uri, pentru ca „piata de retail, desi este foarte energica, foarte activa, este si foarte dependenta de evolutia real estate-ului“.
Cresterile constante ale pietei asigura, pentru lanturile de retail internationale, si profituri mai mari decat pe pietele occidentale. „Rata profitului depinde foarte mult de domeniu, in food este cam de 8-10%. Dar poate fi si mai mare, pana la 30-50% in alte domenii“, spune Mitroi, adaugand ca pe pietele consolidate aceasta se invarte in jurul a 4%.
„Noi, la capitolul retail, suntem inca copii in clasele primare“, spune Mihaela Mitroi. „Vrem mai mult – si o sa fie“.

---

Zece pe 12,4% din piata

Piata romaneasca de retail ramane fragmentata, toti zece cei mai mari jucatori detinand in 2006, impreuna, doar 12,9% din piata. Analistii de la Mintel cred ca, odata cu intrarea Auchan si Plus, piata se va intari – si nu este exclus ca, intr-un interval relativ scurt, topul primilor 10 jucatori sa sufere modificari.

 

Retailer	Cota de piata
1. Rewe*	5,1%
2. Carrefour	2,2%
3. Altex	1,5%
4. Cora/Profi	0,9%
5. Praktiker	0,7%
6. Flamingo International	0,7%
7. Mobexpert	0,7%
8. DOMO	0,5%
9. Sensiblu	0,3%
10. Germanos	0,3%
TOTAL	12,90%

 *Rewe are in Romania lanturile Billa, Penny Market, XXL si Selgros; Sursa: Mintel International Group Limited

---

„Cine e Price Waterhouse?“

Intrebarea din titlu nu e o gluma. A fost rostita de fostul sef al Mihaelei Mitroi, care in 1997 inca lucra la Curtea de Conturi si tocmai anuntase ca vrea sa schimbe postul de controlor financiar pe cel de consultant la una dintre companiile din „Big Four“-ul international.

Cand a decis sa plece de la Curtea de Conturi, Mihaela Mitroi, devenita intre timp partener la compania al carui nume nu spunea nimic fostului director al Curtii de Conturi, a fost privita ca o aventuriera. „Asa era atunci“, spune ea, „nu se stiau foarte multe lucruri despre consultanta“ – businessul se facea intr-o masura categoric mai mare decat acum dupa instinctele antreprenorilor. Mitroi intra atunci pe un teritoriu minat: consultanta fiscala, care in Romania anului 1997 era o piatra de incercare. Existau peste 200 de acte normative care contineau prevederi fiscale si nimeni – nici chiar functionarii statului, care trebuiau sa supravegheze, se presupunea, aplicarea lor – nu mai tinea sirul legilor publicate in Monitorul Oficial. Nu exista o evidenta nici macar in curtea Ministerului Finantelor, cu atat mai putin la companii, care uneori nu-si plateau taxele pentru ca pur si simlu nu stiau ca trebuie s-o faca. Firmele care-si permiteau sa plateasca servicii de consultanta financiara – in special multinationalele – o faceau, dar „pana si noi, consultantii, gaseam cate o taxa de care nu stiam, ascunsa prin cine stie ce lege“, isi aminteste Mihaela Mitroi. Pe scurt, „era infiorator de dificil“ – pentru ca era „un mediu riscant“, dupa cum il defineste tax partnerul de la PwC, unul in care nu numai ca nimeni nu parea sa stie care sunt toate prevederile legale, dar si cele deja cunoscute lasau loc de interpretari – existau, de exemplu, acte normative care introduceau scutiri si exceptii de la aplicarea anumitor taxe, dar care nu precizau clar nici cine erau beneficiarii, nici conditiile de aplicare. „Nu stiai cui sa ii calculezi scutirile la impozitul pe profit, spre exemplu – producatorului sau comerciantului?“, isi aminteste Mitroi, care a asistat la anevoioasa curatenie legislativa din domeniul fiscalitatii – inca nefinalizata –, la dezghetul relatiilor dintre consultantii fiscali si minister si la mutarea centrului de greutate, in businessul companiei pentru care lucreaza, dinspre clientii multinationale (circa 95% in ’97-’98) spre cei autohtoni.
Viitorul e mai limpede acum decat parea in anii in care Mihaela Mitroi lasa jobul la stat pentru cel din consultanta. PwC, compania pentru care lucreaza, va incheia anul 2007 cu o cifra de afaceri de 45-50 mil. euro, ceea ce inseamna o crestere de 20-25% fata de 2006, crestere pe care, in urmatorii trei-patru ani, Mitroi o vede transferata si la nivelul pietei: „Este foarte greu de crezut ca, in conditiile in care toate pietele cresc, piata de consultanta va scadea“.