Home»Arts & Life » Oferta italiana la MNAC

Oferta italiana la MNAC

2007-11-27 12:00  Money Express

de Oana Pulpa

Provenite din colectia Farnesina (creata in anul 2000, la Roma, in palatul cu acelasi nume), picturile si sculpturile prezente in expozitia intitulata poetic „Calatorie in arta italiana“ puncteaza cateva repere importante: realismul si abstractionismul, futurismul si „arte povera“, transavangarda sau arta conceptuala. Miza tine, in primul rand, de numele unor artisti importanti ca Umberto Boccioni, Michelangelo Pistoletto, Jannis Kounellis sau Mimmo Paladino, care reprezinta miscari ce au marcat ultima jumatate de secol prin revolta impotriva tuturor traditiilor culturale. Daca protestul artistilor futuristi mergea mana in mana cu un cult al tehnologiei si al societatii contemporane in general, iar poveristii dadeau peste cap intregul sistem de reprezentare in arta, expunand lucrari realizate din plante si animale vii – o revolta la adresa societatii de consum –, aceste miscari aveau in comun orientari politico-ideologice si un „protest impetuos“, cum il numeste criticul de arta Maurizio Calvesi, organizatorul expozitiei. Desi expozitia trebuia sa cuprinda 100 de lucrari, in cladirea MNAC-ului au fost expuse 99 pentru simplul motiv ca „una dintre ele s-a busit pe drum“, dupa cum explica curatorul muzeului, Suzana Dan.

NUME MARI, LUCRARI CUMINTI. Desi cuprinde nume mari, expozitia nu aduna lucrarile cele mai reprezentative ale artistilor. In cazul lui Boccioni, unul dintre semnatarii celebrului manifest al pictorilor futuristi, te-ai fi asteptat sa descoperi o lucrare cat de cat semnificativa pentru miscarea artistica ce avea drept centru de interes noua era a tehnologiei si „multimile excitate de munca“, asa cum scrie in manifestul publicat de poetul Fillipo Tomasso Marinetti in 1909. Singura lucrare de Boccioni (1906) prezenta in expozitie face doar o trimitere anemica la conceptele futurismului: un personaj care mimeaza miscarea, fara a avea nici o legatura cu sculpturile sau cu picturile sale de mai tarziu („Dinamismul unui ciclist“) ce faceau referiri clare la termeni ca viteza, dinamism sau tehnologie. La fel, artistul Piero Manzoni (arta conceptuala) – care si dupa 40 de ani de la moartea sa provoaca polemici aprinse prin lucrarile sale scandaloase – nu are nici o lucrare de forta in expozitia de la MNAC. O singura compozitie, din 1956, care nu duce cu gandul la nici una din sculpturile sale „vivante“ sau la „Merda d’artista“, seria de 90 de cutii de conserve aurite, pe ale caror etichete era scris, in diferite limbi „Cacat de artist. Continut net: 30 de grame. Fara conservanti. Produs si ambalat in mai 1961“. Pretul estimat: 30.500 de euro.

O LUME BIZARA. Lucrari cuminti, figurative sau abstracte, executate insa impecabil in culori de ulei sau creion, picturile expuse la MNAC sunt mostrele unor curente artistice ce au influentat generatii intregi de pictori. Artisti ca Alberto Burri, Lucio Fontana sau Emilio Vedova (reprezentativi pentru abstractionismul italian), care in anii ’50 reactionau prin opera lor impotriva realismului popular, demonstreaza prin lucrarile expuse la MNAC cat de puternic sunt influentati de experienta cubistilor si a expresionistilor. Dar opere ale transavangardei italiene – lucrari ale lui Enzo Cucchi sau cele ale lui Sandro Chia – ne pot face o idee despre ceea ce inseamna o „pictura a uratului“ (dupa numele curentului artistic „bad painting“ aparut la inceputul ani lor ‘70 in SUA). Chiar daca pastreaza influente ale expresionismului german (Baselitz, Penck, Lupertz), lucrarile acestora arata clar cum artistii reduc si deformeaza in mod genial imaginea, descriind o lume bizara si dezechilibrata.

ARTA IN OGLINDA. Printre putinii care au in expozitie lucrari reprezentative pentru opera lor se numara Mimmo Rotella si Mario Schifano (pop art) sau Arnaldo Pomodoro (abstractionism), sculptorul care a provocat nenumarate controverse cu al sau crucifix de 7 m inaltime, realizat din fibra de sticla pentru altarul catedralei catolice Sf. Ion Evanghelistul din Milwaukee (SUA). In spatiul de la MNAC se afla insa una din celebrele sale sfere din bronz, care pare a fi mai degraba un element scenografic din „Matrix“ decat o sculptura contemporana.

„Piano forte“, lucrarea artistului conceptualist Michelangelo Pistoletto, este una dintre surprizele expozitiei: o oglinda de mari dimensiuni pe suprafata careia este colata imaginea in alb si negru a unui pian (fara a o acoperi insa integral). Pentru cei care nu cunosc opera lui Pistoletto, prezenta unui astfel de obiect in expozitie ar putea parea, la prima vedere, un simplu element de recuzita al muzeului. Oglinda este materialul cel mai des folosit in lucrarile artistului italian care declansa in anii ’60 un adevarat curent artistic. Daca la inceput folosea in lucrarile sale, asemeni artistilor poveristi, materiale uzuale (carton, metal, plastic, pamant etc.) sau culori metalice pe panza, prin care obtinea un efect de stralucire si reflexie, la jumatatea anilor ’60 inlocuieste astfel de materiale cu oglinzi peste care suprapune colaje fotografice cu siluete umane. „Trebuia sa gasesc o solutie la situatia dramatica a unei arte care avea nevoie de indicatii in ceea ce priveste viitorul ei“, explica artistul intentia lui de a elimina granita dintre arta si viata reala. O solutie viabila nu doar pentru arta acelor vremuri, ci si pentru public, care, aflat in fata unei lucrari de Pistoletto, nu admira doar o opera de arta, ci face si un exercitiu de narcisism.

Tot o oglinda poate fi considerata si expozitia de la MNAC, in care publicul poate vedea semne ale unor miscari artistice de forta din a doua jumatate a secolului al XX-lea, chiar daca multe dintre lucrari sunt doar simple exercitii ale unor autori prestigiosi.

---

Arta la puterea 99

Cele 99 de lucrari din expozitia „Calatorie in arta italiana“ acopera o perioada indelungata din istoria artei italiene contemporane, majoritatea fiind create in intervalul 1950-1980, la care se adauga si lucrari realizate dupa anul 2000.

1. Lucrari conceptuale.

Alaturi de Alighiero Boetti, Giulio Paolini sau Pistoletto (ale caror lucrari sunt prezente in expozitie), Piero Manzoni este un reprezentant important al conceptualismului italian, fiind cunoscut mai ales pentru seria „Merda d’artista“ (continutul contrasteaza cu aurul din care sunt realizate cele 90 de cutiute).

2. Transavangarda.

Chiar daca lucrarile lui Enzo Cucchi, Sandro Chia, Francesco Clemente, Mimmo Paladino (expuse la MNAC) nu sunt cele mai reusite din opera lor, acestea caracterizeaza foarte bine miscarea artistica de la inceputul anilor ’80 (Transavanguardia) care folosea ca sursa de inspiratie arta primitiva.

3. Pop art italian.

Dintre lucrarile realizate dupa 2000, cele semnate de Mimmo Rotella („La paura“, 2004) si Mario Schifano („Coca cola“) sunt nu doar printe cele mai reprezentative pentru pop art-ul italian, ci si printe cele mai bine cotate. Daca o lucrare de Schifano poate ajunge la 45.000 euro, „L’ultima Marliyn“ (1982) este estimata la 53.550 euro.