Home»Cover Story » COVER STORY - Jean Valvis pregateste urmatoarea lovitura

COVER STORY - Jean Valvis pregateste urmatoarea lovitura

2008-01-15 12:00  Money Express

de ,

In vreme ce mai toti proprietarii din industria romaneasca a laptelui isi freaca mainile la gandul ca in urmatorii ani consumul intern de produse lactate va creste cu cel putin 25% pe an, Jean Valvis priveste in alta parte: in acest moment, marele sau pariu este sa vanda lapte, branzeturi si cascavaluri ecologice in tarile Uniunii Europene si in Statele Unite.

AVANTAJ VALVIS. Inceputa in urma cu cativa ani in Grecia – tara in care s-a nascut, de altfel –, aventura exportului de produse bio s-a transformat in cel mai important capitol din business planul LaDorna, cel de-al treilea producator de lactate din Romania dupa olandezii de la Friesland si francezii de la Danone si, in acelasi timp, una dintre putinele afaceri antreprenoriale din industria laptelui din Romania. Daca e sa trecem la cifre, anul acesta circa 20% din vanzarile grupului LaDorna – estimate la peste 70 de milioane de euro – vor proveni din exporturi. Pentru comparatie, anul trecut exporturile au adus doar 8% dintr-o cifra de afaceri de 42 mil. euro, potrivit estimarilor fondatorului.
Si Valvis, in varsta de 53 de ani, si-a propus nici mai mult, nici mai putin decat sa devina – in maxim trei ani – lider pe piata europeana a lactatelor ecologice. Obiectiv pe care l-a considerat realizabil de indata ce a identificat in legislatia comunitara o prevedere care creeaza concurentilor sai din Vest ceea ce el numeste „o problema uriasa“. Dezavantajul occidentalilor e insa in avantajul lui Valvis, care mizeaza pe pasunile ecologice din zona Vatra Dornei, locul din care Valvis isi aduna materia prima pentru fabricile de lactate.
Cand vorbeste, insufletit, despre viitorul sau succes, actionarul principal al LaDorna nu se poate abtine sa nu faca o trimitere la lumea fotbalului – domeniu cu care a inceput sa cocheteze in urma cu doi ani: e convins ca grupul sau va castiga anul acesta cu produsele bio „un Champions League al lactatelor“. Insa pentru Valvis miza exportului nu e doar Europa: urmeaza sa traverseze si Oceanul Atlantic. In doar cateva luni va vinde americanilor telemea ecologica direct de pe rafturile celui mare retailer al lumii, Wal-Mart, multumita unui contract semnat in octombrie anul trecut.
Wal-Mart este cel mai sonor retailer strain al LaDorna, insa lista distribuitorilor sai e lunga. Chiar in timpul interviului acordat de Valvis MONEY EXPRESS saptamana trecuta, negociatorul sau din America, Victor Helas, se afla la Chicago, unde purta discutii cu un alt mare lant de magazine pentru un contract de distributie. „Anul 2008 va fi anul exporturilor“, intareste Valvis, care e cetatean elvetian de origine elena. De formatie inginer arhitect, cu un doctorat in filozofie estetica la Sorbona, Valvis este, practic, naturalizat in Romania, ocupandu-se de afaceri cu alimente aici inca din 1994.

„UN OM DE AFACERI «ENTERTAINING»“. Daca pentru publicul larg din Romania Valvis e cunoscut datorita implicarii in clubul de fotbal Rapid Bucuresti – in primavara lui 2006 –, momentul sau de glorie in mediul de business a fost mult anterior: la sfarsitul lui 2002, Valvis vindea cu aproape 40 de milioane de euro catre Coca-Cola compania de ape minerale Dorna Apemin, primul sau mare business.
La cinci ani dupa incheierea acelei tranzactii care a facut istorie, Valvis este tentat, potrivit unei surse din industria alimentara, sa investeasca din nou in apa minerala. „Singurul lucru pe care pot sa il spun in aceasta privinta este ca acordul de neconcurenta cu Coca-Cola a expirat in 2005“, afirma Jean Valvis. Face o pauza scurta, dupa care nuanteaza lucrurile printr-o intrebare la care pare ca nu si-a dat inca raspuns: „Cine stie ce voi face?“.
In mod sigur va dezvolta noi branduri – lui Valvis insusi ii place sa se autodenumeasca „fauritor de branduri“, zona in care se implica la nivel de detaliu, de exemplu in designul ambalajelor – si nu se sfieste sa se autodeclare un businessman „foarte creativ“, spunand ca tot ceea ce e monoton ii provoaca repulsie.
Iar cunoscutii nu il contrazic. De exemplu, Florin Talpes, presedintele producatorului de software antivirus BitDefender, solicitat sa il caracterizeze succint pe Valvis, foloseste aproape mot a mot cuvintele elvetianului: „Il consider creativ si foarte bun constructor“. Cei doi s-au cunoscut in 2006, din intamplare, cand Valvis a incercat – si chiar a reusit – sa-l convinga pe Talpes sa investeasca la Rapid. „La fel cred ca sunt si eu“, continua Talpes, „in sensul ca ma pricep sa dezvolt, nu sa speculez“. De altfel, Talpes nu e singurul om de afaceri pe care Valvis l-a convins sa investeasca la Rapid – altul, si el cunoscut, e Dan Ostahie, fondatorul Altex.
Dar poate ca o dovada mai buna a puterii sale de convingere este modul in care a condus negocierile cu reprezentantii companiei elene Coca-Cola Hellenic Bottling Company (al doilea cel mai mare imbuteliator al brandului american la nivel global), in vanzarea Dorna Apemin, pe care o fondase in anii ’90. „La Coca-Cola m-am dus cu o idee simpla: domnule, esti cel mai bun imbuteliator al lui Coca-Cola, iar eu am cel mai bun izvor de apa minerala naturala si plata. Hai sa batem impreuna Perrier“, isi aminteste Valvis de felul in care au inceput discutiile cu Andrew David, fondatorul CCHBC – un antreprenor pe care spune ca l-a admirat.
Daca initial cei doi s-au inteles sa faca un parteneriat, in urma decesului lui David, Valvis a preferat sa faca exit total, pentru ca, spune el, nu a avut o viziune comuna cu noii negociatori „in stil corporate“. Asta poate pentru ca el are alt stil de negociere. „Este un om de afaceri «entertaining»“ – iata cum il caracterizeaza Peter Drake, vicepresedinte Global Co., compania americana care a intermediat prezenta LaDorna pe rafturile Wal-Mart. Pe aceeasi linie se inscrie si aprecierea unui alt cunoscut de-al sau, Obie Moore, managing partner Salans Romania: „Apreciez faptul ca reuseste sa-si pastreze simtul umorului in tot ceea ce face“.
Stilul sau non-corporate a iesit la iveala chiar in timpul interviului cu MONEY EXPRESS: Valvis a intrerupt la un moment dat discutia pentru a pune un CD cu muzica greceasca. A continuat sa vorbeasca repede, in romaneste, cu un evident accent frantuzesco-grecesc, trecand cu usurinta de la declaratii sentimentale legate de Rapid – „prestigiosul si iubitul club Rapid“, cum il numeste – la discutii despre indicatori financiari, segmente de piata si oportunitati.

BIO-EXPLICATII. Pentru Raul Ciurtin, presedinte si actionar al producatorului de lactate Albalact – unul dintre adversarii LaDorna care a crescut semnificativ in ultimii ani – teatrul de razboi este Romania. „Nu ne-am gandit la exporturi pana acum pentru ca ne dorim o crestere pe piata interna“, spune Raul Ciurtin, care anticipeaza ca firma sa va vinde de 70 de milioane de euro anul acesta, fata de 42 de milioane de euro in 2007.
Insa lui Valvis piata interna a lactatelor nu ii este suficienta. Care sa fie explicatia? Pur si simplu, spune el, pentru ca nu poate lasa neexploatat potentialul de business din alte tari, mult mai mari. Peter Drake, de la Global Co., face o sumara radiografie a pietei americane. „Din totalul retailului alimentar, de circa 500 de miliarde de dolari anual, segmentul organic este de 20 de miliarde si are un ritm de crestere de 25-30%“, spune el. Ceea ce inseamna ca LaDorna poate vinde in SUA 3-4.000 de tone, adica 20 de milioane de euro pe an. „Piata americana merge in termeni de mii de tone. Deci bum-bum, deci explodeaza“, exclama Valvis.
Si daca dimensiunea pietelor externe pare argumentul numarul unu pentru export, marjele de profit ridicate sunt, totusi, adevarata atractie. La nivel mondial, preturile produselor bio sunt in medie cu pana la 63% mai mari decat cele ale produselor conventionale, potrivit unui studiu recent realizat de Morgan Stanley si citat de BBC. De exemplu, laptele bio vandut de LaDorna pe piata Greciei are un pret cu 25-30% mai mare decat laptele conventional grecesc.
Businessul bio este, de altfel, o descoperire mai veche a lui Valvis, din anul 2000, cand a observat ca Romania dispune de 4,8 milioane de hectare de faneata si de pasune care nu a fost niciodata tratata cu ingrasaminte – iata avantajul competitiv al lui Valvis. In Europa de Vest, pasunile netratate sunt o raritate, iar transformarea lor in bio dureaza circa patru ani, „o adevarata frana“ pentru agricultorii din Europa, crede Valvis.
Dar si pentru Valvis exista o frana. „Avem un crisis of raw material (criza de materii prime – n.r.)“, spune el, principala cauza fiind seceta. „Deci am pierdut o cifra de afaceri de 4 milioane de euro pentru ca nu a plouat in Dobrogea!“, se plange Valvis. Pe de alta parte, cererea din SUA a fost mai mare decat se astepta, un lucru la fel de grav in business ca si lipsa cererii. „Inainte aveam materia prima si nu aveam piata, acum am piata si nu am materia prima“, mai spune el.

SI ALTELE. Dar pasiunea lui Valvis pentru construirea de branduri nu se limiteaza la industria laptelui. Acum trei ani a cumparat o podgorie la Samburesti si in curand va lansa trei marci de vin, declarand ca pe termen scurt nu vrea sa se bata in volume cu marii producatori – Murfatlar, Jidvei sau Cotnari. Are, in schimb, ambitia sa „faureasca un brand“.
Acelasi obiectiv il are si in productia de cereale – grau, soia, secara si porumb –, domeniu in care a facut primul pas prin luarea in concesiune a unui teren la Bratul Borcei, Insula Mare a Brailei. „Ne-am gandit ca din moment ce avem o intreaga strategie de a construi produsele lactate bio, care fac parte dintr-un bun mic dejun, ar fi fost inteligent ca pe langa un lapte bio sa ai corn flakes, sa ai si fulgi, sa ai produsele cereale biologice“, explica Valvis. Si in acest domeniu frana vine tot de la Dumnezeu. Terenul a fost concesionat in urma cu trei ani insa Valvis nu a putut incepe productia, intrucat Insula Mare a Brailei a fost inundata. Valvis mai detine un teren la Balotesti, unde isi propusese sa produca oua ecologice, proiect care s-a amanat tot dintr-o cauza naturala: gripa aviara. Si mai sunt doua proiecte mari in pregatire, despre care nu poate da detalii, inca. „Unul pe food industry si unul pe energie verde“, spune el. La capitolul neimpliniri intra si Rapidul, pe care Valvis recunoaste ca nu a reusit sa-l transforme „intr-un club european, cu finante transparente si condus dupa principii de guvernanta corporatista, dupa un business plan“, asa cum si-a propus initial.
Intre atatea pariuri, exista insa si o zona care nu-l atrage in nici un chip pe Valvis – culmea, chiar imobiliarele, domeniu in care are o specializare si care i-a adus primii bani ca intreprinzator in Grecia. „Sunt imun la nebunia imobiliara care se abate asupra Romaniei“, spune Valvis, care anticipeaza ca „nu e departe generatia de investitori imobiliari care vor cumpara mai scump decat vor vinde“. Nici nu e de mirare ca lui Valvis nu-i plac imobiliarele. Ar fi, probabil, prea monoton.

---

Primul pahar de Dorna

Istoria de afaceri a lui Valvis in Romania incepe in 1992, cand a venit la Bucuresti pentru un business in industria lemnului.

1. HOTELUL. Valvis isi aminteste ca era cazat la un hotel bucurestean cand a cerut sa i se aduca, in camera, apa minerala. „Eram intr-un hotel intunecat. (...) Pe spatele unor paravane socialiste credeam ca voi gasi microfoane. Veneam din Geneva si eram insetat, asa ca am sunat si am zis «dati-mi un pahar de apa plata». Au spus ca nu au apa plata, doar minerala“, povesteste Valvis.

2. STICLA. I s-a adus o sticla „maro, foarte inchisa, de jumatate, ca de ulei“. „Nu vedeai la interior si am spus «buna ziua, intoxicare»“, povesteste. Dar cand a baut apa si-a dat seama ca a gasit o oportunitate de afaceri. „Si m-am angajat cu toata averea si posibilitatile mele sa ma asociez la societatea mixta Apemin Vatra Dornei, care s-a numit Dorna Apemin, dupa“.

3. DESIGNUL. Valvis se mandreste cu faptul ca el a fost cel care a ales culoarea turcoaz pentru sticla de apa minerala Dorna si cel care a realizat designul etichetei. Se mandreste si cu al doilea brand, Izvorul Alb: „Romanii nu beau apa plata cand am venit eu aici“.

---

Dupa reorganizare

Grupul LaDorna a fost reorganizat in 2006 prin mai multe fuziuni, in urma carora au ramas doua companii principale: Dorna Lactate SA si Dorna SA. „Nu avea sens sa facem sase bilanturi pentru doua tipuri de activitati“, isi argumenteaza Valvis decizia.

1. DORNA LACTATE SA. Potrivit Registrului Comertului, Jean Valvis detine in nume propriu 15,69% din Dorna Lactate, care grupeaza fabricile de procesare din domeniul lactatelor si produselor proaspete si care este cea mai mare companie a grupului, cu peste 1.000 de angajati. Cel mai mare actionar al companiei este offshore-ul Roadside Investments Limited – controlat, dupa toate probabilitatile, tot de Jean Valvis. Un alt actionar important este tot un offshore – Nadorin Holding, inregistrat in Cipru. Dorna Lactate a avut in 2006 o cifra de afaceri de circa 31 mil. euro si un profit net de doar 9.000 euro.

2. DORNA SA. Este detinuta in proportie de 78% de Jean Valvis, conform Registrului Comertului. Dorna SA avea in 2006 circa 300 de angajati, dupa ce a absorbit Dorna Branzeturi si Lactate Dobrogene. Compania a avut in 2006 o cifra de afaceri de 15 milioane de euro si un profit net de 120.000 de euro.

3. DORNA AGRI. A avut in 2006 o cifra de afaceri de 5,7 mil. euro si un profit net de 500.000 euro.

4. ICPPAM BALOTESTI. Institutul de Cercetare si Productie pentru Pasari si Animale Mici din Balotesti (ICPPAM) se afla pe un teren de 60 de hectare la Balotesti in apropiere de DN1 (Bucuresti – Ploiesti), a carui valoare a fost estimata de presa la circa 27 de milioane de euro.

5. VITI POMICOLA SAMBURESTI SA. Este detinuta de Jean Valvis in proportie de 69%. Compania are peste 400 de hectare de vita-de-vie.

6. CARPATHIAN SYSTEMS. Este o mica firma de solutii software, care a realizat recent o colaborare cu compania elvetiana Proconcept, pentru care a tradus un program ERP (Enterprise Resource Programming) al industriei mecanice si de orologerie elvetiene.

7. FOTBAL CLUB RAPID SA. Valvis detine 0,01% din clubul de fotbal controlat de omul de afaceri George Copos.

8. GARANTA ASIGURARI SA. Companie de asigurari din care Valvis detine 4%, potrivit Registrului Comertului.

---

Cate branduri pot sa fac in viata mea?

Desi Valvis infirma, surse din piata sustin ca investitori precum Sigma Bleyzer, BERD si Lactalis au fost interesati de businessul LaDorna.

Ati primit oferte sa vindeti businessul LaDorna?
Primesc oferte de cand l-am facut, incontinuu... Si de la fonduri, si de la strategici. (...) Pana acum nu a fost nici una intr-un context in care sa satisfaca ambele parti. Nu uitati ca sunt fondator... Bine, am facut un brand, Dorna, l-am vandut... LaDorna – sa o vand? Ce fac acum? Cate branduri pot sa fac in viata mea?

Ati putea sa vindeti si sa va ocupati de vinuri...
Dar ce, nu pot sa am doua-trei (afaceri – n.r.) simultan? Deja suntem un grup alimentar...

Care este valoarea LaDorna?
As dori sa va spun care este valoarea LaDorna, dar exista o problema legata de schimbarea multiplilor in industria lactatelor. (...) Ei, se intampla mari schimbari in domeniul industriei de lactate, se schimba acesti multipli. Este o conjuctura care face ca anumite piete sa fie dorite mai mult pentru ca prezinta o perspectiva de crestere foarte importanta. In general, evaluarea ia in considerare si posibilitatea de ritm de crestere. Romania, avand un consum de 1/3-1/4 din cel european, este clar ca devine foarte atractiva. Deci conjunctura schimba multiplii pe piata lactatelor si, daca o cifra acum cateva zile era corecta, acum este foarte mult depasita... Bineinteles, noi speram ca acest trend sa continue, dar nu se va pastra la nesfarsit, la un moment dat va stagna.

Dar aveti de gand sa vindeti?
Nu am orientarea: fac, vand, refac, revand. Adevarul este ca si copiii (mei – n.r.) sunt foarte mici, au 9 ani si jumatate si 8 ani. E putin cam devreme sa stim daca LaDorna va ramane o afacere familiala sau se va muta spre un stock-exchange.

Deci va ganditi la listare?
Pentru moment nu ne gandim la bursa, pentru ca sunt capitalizari foarte importante care chiar impiedica sosirea partenerilor internationali. Daca societatea are o capitalizare de 200 de milioane de euro (singura companie listata din domeniu este Albalact – n.r.) si cifra ei de afaceri este de 30 de milioane de euro, coeficientul intre capitalizare si cifra de afaceri este de 7. Nu exista o evaluare care sa depaseasca de doua ori cifra de afaceri. Cum sa ajungem la 7? Cine plateste la 7?

Adica nu exista interes?
Aceste tipuri de capitalizari impiedica sosirea partenerilor importanti pentru un parteneriat cu o multinationala. Sunt capitalizari fictive, deci pentru mine este un bubble. Este o inselare. Din acest motiv nu putem sa facem vanzarile de actiuni.