COVER STORY - Recordurile lui Paszkany

• Foto

'Eu m-as multumi ca echipa sa ajunga sa se autofinanteze'- Arpad Paszkany, actionar majoritar CFR Cluj

In mod evident, parcursul CFR Cluj din ultimii sase ani – in 2001, clubul era pe locul al saptelea in divizia C, iar anul acesta a castigat si campionatul, si cupa – este o performanta unica in fotbalul romanesc. Si, in acelasi timp, o premisa solida pentru inca un business sanatos in portofoliul omului de afaceri clujean Arpad Paszkany. Nu insa si suficienta.

Calificarea de anul acesta in Liga Campionilor – CFR Cluj a castigat, la inceputul lunii, campionatul intern – va aduce 10,5 mil. euro in conturile clubului, suma care reprezinta 45% din investitiile pe care Paszkany le-a facut din momentul preluarii (februarie 2002) si pana la sfarsitul anului trecut. Incurajator. Dar asta nu inseamna deloc ca CFR Cluj a depasit deja, in termeni de business, momentul critic.

NEVOIA DE BANI. Pentru a mentine performantele – si deci pentru a crea fundamentul unui break even peste 3-4 ani –, Paszkany si ceilalti actionari (pe langa cele 70% ale lui Paszkany la club mai detin actiuni EnergoBit, Constructii Transilvania, Asociatia Sportiva, Consiliul Local si alte cateva firme) vor accelera, in mod cert, ritmul investitiilor. Dovada stau cifrele pe care presedintele Iuliu Muresan le-a avansat in interviul cu MONEY EXPRESS desfasurat la Cluj la cateva zile dupa castigarea campionatului.

Se vor adauga, la aceasta suma, alte 18-20 de milioane de euro, investitii programate pentru stadionul clubului. Ceea ce inseamna ca Paszkany si ceilalti actionari se angajeaza sa faca, pentru a fortifica o afacere care mai ieri era un start-up – divizia C asta inseamna, in termeni de business fotbalistic – la un efort financiar cifrat la 40 de milioane de euro intr-un singur an: 2009. E o investitie comparabila cu cea facuta, de pilda, intr-un hypermarket real-,. Si, pentru a duce jocul cifrelor pana la capat, inca o suma relevanta: valoarea totala a noului buget este de peste trei ori mai mare decat sumele cumulate investite de Paszkany si asociatii sai in toti cei sase ani de la preluarea echipei.

O TINTA MISCATOARE. O logica elementara de business spune ca, atunci cand investesti urmarind un plan bine pus la punct, termenul de recuperare a investitiilor are un grad mare de previzibilitate. In cazul unei echipe de fotbal insa – chiar daca aceasta are comportamentul unei companii, asa cum s-a intamplat in cazul CFR Cluj dupa preluarea din 2002 –, businessul depinde in mare masura de un factor care nu e pe placul unui om de afaceri: hazardul. Altfel spus, momentul de break even – pe care Paszkany il asteapta undeva, intr-un Orizont de 3-4 ani – e de fapt o tinta miscatoare.

Dar dincolo de asta exista totusi o certitudine: actionarii CFR Cluj au un singur drum in fata. Cel al investitiilor masive. Un motiv de bucurie pentru actionari e acela ca succesul de pe teren a inceput sa se vada si in incasari – fireste, acestea sunt inca departe de a acoperi costurile. Mai in gluma, mai in serios, lui Iuliu Muresan ii place sa caracterizeze situatia financiara a echipei drept o „cheltuiala liber-consimtita“. Tradusa in termeni de business, sintagma e sinonima cu una care nu e pe gustul oamenilor de afaceri: „pierdere planificata“. Cu toate astea, presedintele clubului exclama: „Incep sa vina si banii!“.

Asa e – doar ca banii adevarati vin din alta parte, nu din incasarile de care se bucura Muresan – din drepturile de televizare a meciurilor din Liga I si, evident, de la UEFA, pentru calificarea in Liga Campionilor. Cele 14 mil. euro (cat se aduna din cele doua surse) nu sunt nici pe departe suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de acest an, estimate la 20 mil. euro, cu 8 mil. euro mai mult decat anul trecut. Iar la cheltuieli se vor adauga si investitiile planificate in infrastructura. In plus, daca va fi nevoie, dupa cum spune Muresan, bugetul de cheltuieli – din care peste 50% sunt destinate achizitiei de jucatori – ar putea fi suplimentat.

CATEVA PLANURI. De unde ar putea veni banii care in acest moment nu ies la socoteala? – aceasta-i intrebarea. Fara indoiala, daca CFR mentine standardele si face performanta, valoarea brandului va creste, la fel si businessul de accesorii care poarta insemnele clubului – e vorba, in principal, de tricouri. Muresan mizeaza pe asta, desi sumele astfel obtinute sunt de liga inferioara, daca le comparam cu banii necesari investitiilor. Presedintele CFR da un exemplu: dupa ce echipa a castigat cupa, intregul stoc de tricouri din magazinele clubului s-a epuizat. Iar asta ar fi un prim semn ca a venit momentul ca actionarii clubului sa inceapa sa mizeze pe venituri din vanzarea propriei marci – o sursa-cheie pentru marile cluburi europene.

In aceeasi ordine de idei, cei de la CFR au cumparat o utilitara pe care spun ca o vor transforma in magazin mobil al clubului si, totodata, urmeaza sa angajeze un responsabil pentru creionarea unei strategii de marketing. De loc de neglijat este posibilitatea de crestere a veniturilor si prin vanzarea de bilete sau abonamente. Pentru moment insa, presedintele clubului controlat de Paszkany spune ca in Romania numarul fanilor dispusi sa plateasca abonament este foarte redus: „Cei bogati vor invitatii, iar cei cu venituri mici nu au bani sa plateasca“, comenteaza Muresan.

Cat despre veniturile din transferuri de jucatori – principala sursa de venituri a cluburilor romanesti –, presedintele CFR nu are, pentru moment, o strategie clara. Nu exclude, pe viitor, posibilitatea de a face transferuri – deocamdata face mai mult achizitii. Iar cresterea valorii jucatorilor, unul dintre activele-cheie ale unui club, si tentatia de a-i vinde pe sume net superioare pretului de achizitie se pot transforma intr-o amenintare: veniturile clubului ar creste, momentul break even-ului ar putea fi grabit, dar pe termen mediu performantele ar putea scadea. Si consecintele sunt usor de banuit. Teoretic, insa, Paszkany vrea sa se tina departe de aceasta ispita. „Eu m-as multumi ca echipa sa ajunga sa se autofinanteze, in principal din bani veniti constant din Liga Campionilor. Apoi, banii de aici trebuie reinvestiti, pentru ca daca ii iei si-i pui in buzunarul propriu nu mai faci performanta“, spune el.

MAI VIZIBIL. Dar oare sa fie break even-ul singurul obiectiv al lui Arpad Paszkany? Muresan spune ca, de la bun inceput, clubul a fost gandit ca un business. De cand s-a pus problema preluarii – isi aminteste presedintele clubului –, CFR Cluj a fost conceput ca o societate pe actiuni, in care grupul Ecomax, controlat de Paszkany, sa fie majoritar. „Noua nu ne convenea o structura non-profit, nu aveam incredere in genul acesta de lucruri“, povesteste Muresan care, impreuna cu Paszkany, a stabilit ca CFR sa aiba un CA in care ei doi sa detina controlul. Dincolo de businessul in sine, mai exista o miza: beneficiile de imagine, mai importante uneori decat profiturile. E suficient sa ne uitam la finantatorii altor cluburi romanesti, de pilda Gigi Becali si George Copos.

Paszkany are de castigat si el, indiscutabil, la capitolul imagine, mai ales in conditiile in care numele sau a fost legat de cateva dosare penale. Performanta CFR Cluj ii aduce acum, in plus, vizibilitate nationala si internationala – printre valurile de felicitari pe care omul de afaceri le-a primit recent s-au numarat si cele ale lui Joseph Blatter, presedintele FIFA, ori ale lui Adriano Galliani, nr. 1 la AC Milan. Cu alte cuvinte, de la inceputul lunii, Paszkany nu mai e doar un om de afaceri din Cluj cunoscut in principal multumita investitiilor in real estate, ci si proprietar al unei echipe de Liga Campionilor. Actionarul majoritar al CFR Cluj neaga insa – implicit – ca imaginea ar fi o miza pentru el. Raspunde cu o intrebare: „Nu candidez, bani am, de ce sa ma intereseze aparitia in presa?“. Si totusi, dincolo de posibile obiective extra-business de genul unei candidaturi, notorietatea nu e deloc lipsita de foloase. Nici macar in business.

PE BURSA. Cu gandul la break even, finantatorii clubului clujean pot spera eventual ca, dupa atingerea pragului de rentabilitate, businessul pe care l-au crescut de la faza de start-up sa fie suficient de atractiv si pentru alti investitori. S-ar putea insa transforma performanta sportiva intr-un magnet de capital? Intrebarea e inevitabila, daca plecam de la premisa ca Paszkany si ceilalti actionari au strict interese de business la CFR Cluj. Omul de afaceri spune ca nu are nimic impotriva ideii de a lista clubul, dar crede ca momentul nu e unul apropiat. Constata ca investitori straini importanti de pe piata romaneasca – banci, societati de asigurare, fonduri – se feresc sa finanteze fotbalul. Fireste, pentru nici o echipa din Divizia A un plan de listare n-ar fi plauzibil pe termen scurt. Dar cine stie? Daca va mai fi actionar majoritar, poate ca peste 8-10 ani Paszkany va duce CFR-ul pe bursa. Ar fi o performanta comparabila cu transformarea start-up-ului CFR intr-o echipa de Liga Campionilor.

Paszkany extra-fotbal

Isi petrece aproape 90% din timp in strainatate, isi conduce afacerile mai mult prin telefon si nu ii place deloc publicitatea. Proiectele in care este implicat sunt, totusi, de notorietate publica. Si nu este vorba exclusiv de CFR Cluj.

1. REAL ESTATE: POLUS. De departe cel mai sonor business al lui Zoltan Arpad Paszkany – actionarului majoritar de la CFR Cluj – este compania de investitii Polus Transilvania, cea care a vandut acum doi ani mall-ul Polus Center Cluj catre fondul austriac de investitii Immoeast intr-o tranzactie estimata la peste 263 mil. euro. Conform analistilor de la PricewaterhouseCoopers, cea mai mare companie de audit din Romania, deal-ul a fost al doilea, ca marime, inregistrat in 2006.

2. DIN NOU REAL ESTATE. Ca sa continuam seria recordurilor, Paszkany este si proprietarul celei mai mari cladiri de birouri din Cluj-Napoca, Sigma Center. El a cumparat cladirea – care a apartinut unei foste intreprinderi de stat clujene – de la Fondul Proprietatii de Stat si a transformat-o intr-un complex de birouri si centre comerciale.

3. SI IAR REAL ESTATE. In iunie, Paszkany va incepe lucrarile de constructie pentru „turnurile gemene“ – asa cum le numesc clujenii –, adica doua cladiri de birouri de circa 35 de etaje, reprezentand o investitie de peste 160 de milioane de euro. Paszkany estimeaza ca primul turn va fi gata in 24 de luni. Tot la capitolul imobiliare, de precizat ca omul de afaceri clujean este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din oras.

4. AUTO. Prin Ecomax, Paszkany este dealer Opel si Chevrolet. De altfel, pentru el, masinile nu sunt doar un business, ci si o pasiune. Un detaliu monden: Paszkany si-a cumparat recent un Ferrari 599 GTB Fiorano de 800 cai-putere.

Toti banii CFR-ului

In cei sase ani de cand Arpad Paszkany a devenit actionar majoritar la CFR Cluj, actionarii au „injectat“ circa 22 mil. euro* – peste 90% din bani fiind cheltuiti dupa ce echipa a promovat in Divizia A. ROI-ul investitiei: castigarea campionatului si a Cupei Romaniei.

 
Sursa: CFR Cluj; *De precizat ca aceasta suma nu include decat partial investitiile in stadion; **Retur

Buget de campioana

In sezonul viitor, actionarii CFR vor asigura un buget de cheltuieli de 20 mil. euro si vor derula investitii in modernizarea stadionului de inca pe atat. Cele 40 de mil. euro reprezinta aproape dublul sumelor angajate in club in ultimii sase ani.

Venituri.

DREPTURILE TV. In sezonul 2008-2009, CFR va primi 3,5 mil. euro din partea Ligii Profesioniste de Fotbal. Aceasta este suma care ii va reveni din cei 34 mil. euro pe care organismul condus de Dumitru Dragomir ii va primi din partea consortiului Antena 1 – RCS&RDS pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1. „Anul trecut, pentru locul trei obtinut in campionat, am primit din partea Ligii 800.000 de euro“, explica Iuliu Muresan. „De-abia de-acum inainte putem discuta despre o suma realista“, mai comenteaza el.

UEFA. Ocupanta primului loc in campionatul intern, asa cum este CFR, e considerata calificata automat in Liga Campionilor si va primi anul acesta din partea UEFA 10,5 mil. euro. La acesti bani se mai adauga 300.000 de euro pentru fiecare meci pierdut, 700.000 de euro pentru fiecare meci egal si 1,2 mil. euro pentru fiecare meci castigat. Pentru calificarea in Liga Campionilor in 2005, Steaua a primit de la UEFA 4,4 mil. euro, fiecare victorie in aceasta competitie aducandu-i alti 600.000 de euro.

Cheltuieli&investitii.

ECHIPA. Muresan spune ca valoarea transferurilor si a contractelor jucatorilor e mai mica decat cifrele vehiculate in presa; adauga ca cea mai mare investitie facuta pana acum intr-un jucator – e vorba de Fabbiani – este de 2,2 mil. $. Desi foarte mediatizat, transferul lui Dorsin nu a costat clubul nimic, jucatorul fiind liber de contract. Potrivit lui Muresan, media contractelor incasate de jucatori e de 180-250.000 euro. Alta cheltuiala importanta este aceea cu asigurarea jucatorilor, care trebuie realizata la valoarea de contract, potrivit normelor UEFA, dar si cea cu transportul aerian.

STADIONUL. Investitiile pe care clubul le va face anul acesta in stadionul din Gruia vor fi, de departe, cele mai mari – 18-20 mil. euro, aproape duble fata de investitiile facute anul trecut. Practic, pana acum, in stadion s-a investit destul de putin, o parte din bani venind de la actionarii care sunt, in acelasi timp, si sponsori – un exemplu este EnergoBit. La sfarsitul lucrarilor, stadionul va avea 24.000 de locuri, din care 10.000 acoperite, parking subteran, instalatie de nocturna. Pana acum, investitiile in stadion au fost mult mai mici.