Home»Analize » Marele apetit chinezesc

Marele apetit chinezesc

2008-05-20 12:00  Money Express

de ,

"Scumpirea la nivel mondial a materiilor prime – hamei, malt, orz – are un impact semnificativ asupra profitabilitatii noastre in Romania. Am luat masuri de crestere a preturilor la bere, dar nu putem compensa costurile generate de scumpirea materiilor prime“. E declaratia lui Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries Romania (SABMiller Romania), al doilea mare imbuteliator de bere din Romania, cu o cifra anuala de afaceri de aproape 200 de milioane de euro. Astfel, anul acesta compania ar putea inregistra o scadere a profitului dupa dublarile succesive din ultimii ani, care au culminat cu recordul de 35 de milioane de euro din 2006. Nu da insa si alte detalii.

Dau in schimb procesatorii de carne, anticipand la randul lor scaderi ale profiturilor. „Stim cu totii ca in luna ianuarie lucram pe pierderi, in februarie suntem pe zero, iar profitul apare abia in martie“, explica Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC), evolutia rezultatelor financiare in industria de profil. „Insa anul acesta profitul a intarziat sa apara chiar si in aprilie“, continua acelasi Minea, de data asta din postura de director si coproprietar al procesatorului/retailerului de carne Angst. Si tot el pune degetul pe rana din cifrele procesatorilor: „In primele trei luni ale anului in curs, pretul carcasei de porc a crescut cu circa 20%, fata de aceeasi perioada a anului trecut“.

Scaderi au aparut si in industria laptelui – profiturile Albalact, bunaoara, unul din marii producatori de lactate din Romania, s-au injumatatit anul trecut raportat la 2006.

Una dintre cauze, spun reprezentantii companiei, a fost devalorizarea leului. Lantul cauzal are insa ceva mai multe verigi. „In 2007, cresterea pretului la materiile prime a fost de circa 30%. Crestere care s-a datorat unor dezechilibre ivite din cauza reorientarii unor mari producatori australieni, europeni si americani catre piata din Asia, respectiv China si India“, explica Raul Ciurtin, presedintele Albalact. Si sunt doar trei din multe exemple ale caror elemente comune nu sunt deloc intamplatoare.

BERE, LAPTE, LAPTE, BERE. La celalalt capat al lantului, studiile Bancii Mondiale, citate de mass-media internationale, arata ca, numai in ultimii trei ani, preturile produselor alimentare au crescut cu 83% la nivel mondial. Un motiv-constanta: cresterea consumului in China. „Dezvoltarea unor tari mari precum India si China inseamna ca populatia de acolo incepe sa manance alimente mai sofisticate, care necesita suprafete mai mari pentru a fi produse“, spune coordonatorul ONU pentru ajutoare de urgenta, John Holmes, citat de BBC. Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Gary Becker, de la Universitatea din Chicago, merge ceva mai departe si face o previziune a ceea ce ar putea urma – „daca pretul alimentelor creste cu o treime, nivelul de trai din tarile bogate va scadea cu aproximativ 3%, iar din cele sarace cu pana la 20%“.

La nivel de business, business romanesc in randurile urmatoare, impactul este resimtit din plin. „Platim anul acesta de 20 de ori mai mult pentru hamei decat anul trecut“, spune Weber de la Ursus. Si repeta pentru a nu trece neobservata nuanta: „De 20 de ori, nu cu 20% mai mult“. Adauga ca orice afacere care are de-a face cu materii prime agricole, din orice parte a lumii ar fi ea, va avea de suferit – „Este o provocare nu pentru o piata, pentru o industrie sau o tara. Este o provocare la nivel mondial“. Nici rivalii Ursus nu o duc mai bine. Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producatorul brandurilor Tuborg si Carlsberg, spune ca plateste acum de cinci ori mai mult pentru hamei decat anul trecut. Asta datorita unui contract mai vechi.

Scumpirea produselor agricole la nivel mondial e si efectul unui complex de cauze conjuncturale – perioadele de seceta de anul trecut, deturnarea productiei de cereale catre industria combustibililor verzi etc. –, insa Weber considera ca mai ingrijoratoare sunt cele „structurale“ – formularea ii apartine –, cum ar fi cresterea consumului in China si India.
Chinezii, explica Weber, au inceput sa consume produse mai scumpe, printre care si laptele. „Daca fiecare chinez va bea lunar doar o ceasca de lapte in plus, acest lucru va avea un impact dramatic in Europa, principalul producator de lapte“, detaliaza el. Impact resimtit si de industria berii. Detaliaza Weber: daca vor incerca sa acopere o cerere crescuta de lapte din China, procesatorii vor avea nevoie de mai multa materie prima, iar fermierii – prin ricoseu – de mai multe furaje, inclusiv mai mult orz, folosit si pentru productia de bere. Adica o presiune in plus pe costuri.

DOMINOUL EFECTELOR. „Cine nu ia masuri pentru reducerea cheltuielilor poate ajunge si la faliment“, spune transant Schaine de la URBB. Cei mai afectati ar putea fi micii berari din Romania. Un singur exemplu – Bermas Suceava, un producator de bere din liga a II-a listat la Bursa de Valori, a inregistrat pe primele trei luni ale acestui an o scadere de 14% a cifrei de afaceri in lei, pana la 2,6 mil. lei (690.000 euro), potrivit raportului transmis BVB. In acelasi timp, pierderile s-au triplat, ajungand la 1,15 mil. lei (circa 320.000 de euro), efect al „mentinerii unor cheltuieli fixe in conditiile in care volumul de productie si vanzari a scazut, preturile utilitatilor si materii lor prime au crescut, iar leul s-a devalorizat“.

Schaine crede ca fenomenul ar poate duce la accelerarea tranzactiilor in sectorul alimentar din Romania, in conditiile in care profitul este esential in evaluarea unei companii. Numai anul acesta au avut loc o tranzactie spectaculoasa in sectorul berii – vanzarea Bere Mures catre Heineken – si una in lactate – vanzarea LaDorna catre Lactalis.
Schimbarea obiceiurilor de consum din China afecteaza practic aproape toate industriile alimentare. „Chinezii incep sa bea cafea in loc de ceai. Si daca China si India incep sa bea cafea in loc de ceai, acest lucru are efect si asupra romanilor“, spunea intr-o discutie anterioara cu MONEY EXPRESS Matanya Schwartz, directorul general al producatorului de cafea Strauss Group, detinatorul brandurilor Elita si Selected. In cazul cafelei boabe, explica Schwartz, pretul de tranzactionare la bursele internationale a crescut cu peste 30% in ultimul an. Efectul romanesc: compania a majorat cu sapte procente pretul produselor sale din Romania.

De crescut au crescut si preturile la materiile prime pentru condimente – „Trebuie sa tinem cont ca suprafetele cultivabile ale lumii sunt limitate si cererea este tot mai mare“, spune Jens Bachmeier, director general al producatorului de condimente Fuchs Romania.
Efecte ar putea aparea si in retail. Chiar daca, valoric, consumul mai poate creste – piata uleiului, de exemplu, s-a dublat in 2007 fata de 2006, ajungand la peste 300 mil. euro, dar pe fondul cresterii preturilor –, in volum, vanzarile din lanturile de retail ar putea scadea. „Sunt mai putini bani pentru alimente, si nu numai pentru alimente“, spune Ilie Penescu, proprietarul hipermarketurilor Pic. O dimensiune mai concreta a ceea ce inseamna „mai putini bani pentru alimente“ o da Minea de la Angst, potrivit caruia vanzarile de preparate din carne din supermarketuri au scazut pe primele trei luni ale acestui an cu 20-25% comparativ cu aceeasi perioada a lui 2007.
Totusi, fiind o tara emergenta in plina dezvoltare, Romania ar putea fi mai putin afectata la acest capitol decat tarile din vestul Europei. In luna martie, Romania a avut cea mai mare crestere din Europa la vanzarile cu amanuntul, de 16%, in conditiile in care tari precum Spania si Danemarca au avut scaderi in retail, arata un raport Eurostat de la inceputul acestei luni.

REVERSUL MEDALIEI. Ceva mai optimist e Ioan Micula, presedintele European Drinks, care mizeaza pe o crestere a vanzarilor pe principiul „chiar daca se scumpesc alimentele, oamenii tot cumpara mancare“. „Nu mai iau masini sau televizoare, dar alimente tot vor cumpara“. Adauga insa repede: „Dar este posibil sa ne afecteze daca are loc o scadere a puterii de cumparare“.
Ghinionul unora poate fi insa norocul altora – in cazul de fata al producatorilor agricoli. „In patru-cinci ani, producatorii agricoli vor avea numai de castigat de pe urma acestor crize la nivel mondial. Viitorul le apartine producatorilor“, spune raspicat omul de afaceri Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai importanti producatori romani de grau. Actionar majoritar al grupului Racova, fostul arbitru international de fotbal estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de 200 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de anul trecut, pe fondul majorarii pre turilor la produsele agricole.

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari cultivatori din Romania, este de aceeasi parere: „Vin vremuri mai bune pentru cei care cultiva pamantul“. Dar si pentru proprietarii de terenuri agricole, in conditiile in care scumpirea produselor agricole ar putea avea efecte si asupra preturilor suprafetelor cultivabile. „Pretul mediu este in acest moment de 1.500 de euro/ha, dar pana la sfarsitul anului va mai creste cu cel putin 500 de euro, urmand ca in urmatorii trei ani sa se tripleze“, declara recent Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Agricultorilor din Romania, pentru „Ziarul Financiar“.

Spre aceeasi zona a unor cifre de afaceri mai mari se indreapta si producatorii de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia – estimeaza un profit de 6,5 milioane de euro, de peste trei ori mai mare decat cel din 2006 – si Azomures Targu-Mures – asteapta pe 2008 un profit net de 17 milioane de euro, cu 11% mai mare decat in 2007, cand cea mai mare parte a profitului a provenit din vanzarea participatiei de la Depomures.

De remarcat si ca preturile practicate la export anul trecut de producatorii romani au fost in medie cu aproape 40% mai mari decat cele din 2006, pe parcursul acestui an inregistrandu-se o crestere de 15-30%. Motivul? Mai e cazul?

 

Pentru a va face o imagine completa a ceea ce ar putea insemna criza mondiala a alimentelor, cititi si "Ascensiunea restului lumii", un articol scris de Farred Zakaria, redactor-sef „Newsweek International“.