Home»Auto » Hummer la priza

Hummer la priza

2008-07-22 12:00  Money Express

de Keith Naughton

Honda a lansat luna trecuta, in Japonia, viitorul transportului personal: FCX Clarity, o ma sina cu baterii electrice pe baza de hidrogen, care nu emite decat apa pe esapament. Poate parcurge 280 de mile (circa 450 km – n.r.) cu un rezervor de hidrogen – un combustibil regenerabil ce nu are nimic de-a face cu dinozaurii fosilizati – obtinand echivalentul a 74 de mile parcurse cu un galon de benzina (circa 3,2 l/100 km – n.r.) si un timp de accelerare de la 0 la 60 de mile pe ora (96,5 km/ora – n.r.) sub noua secunde. Primul Clarity a iesit deja de pe linia de asamblare si o multime de personaje de la Hollywood stau la coada pentru a inchiria o masina cu 600 de dolari pe luna. Actrita Jamie Lee Curtis e printre primii. „Este o tehnologie «must-have» pentru viitorul Pamantului“, a spus la lansare presedintele Honda, Takeo Fukui. „Honda va munci din greu pentru a populariza masinile cu baterii“.

Originea schimbarii.

Suna grozav, dar, din nefericire, masinile cu baterii vor deveni populare mult mai tarziu. Cu toate intentiile sale bune si eforturile de PR, Honda subventioneaza din greu proiectul Clarity, care are, de fapt, costuri de productie per model de cateva sute de mii de dolari. Fukui spune ca va fi nevoie de zece ani pentru a aduce pretul Clarity sub 100.000 de dolari. Si ca, in urmatorii trei ani, singurele planuri sunt acelea de a inchiria 200 de modele. Totusi, cel mai mare blocaj e peste puterea de control a Honda – lipsa aproape totala a statiilor de alimentare cu hidrogen. Din acest motiv, Honda ofera modelul Clarity numai in sudul Californiei, unde exista 19 statii de alimentare, dintre care doar trei la care poti merge ca la o benzinarie normala. Asa ca, daca Jamie Lee Curtis va dori sa faca o excursie pana in Vegas in noua ei Clarity, va esua pe strada principala.

Dar noi, ceilalti, ce vom conduce peste cinci ani? Raspunsul nu e inspirat atat de mult din „Jetsons“ (serial de desene animate futurist – n.r.), pe cat e din „Smallville“ (serial despre tineretea lui Superman fara scene de zbor – n.r.).

Expertii auto si futuristii spun ca, in 2013, masinile noastre vor fi sigur mai „high-tech“ (desi nu atat de futuriste precum masinile electrice), dar cea mai evidenta schimbare va fi dimensiunea lor. Deja dimensiunile se reduc intr-un ritm rapid. Dar in loc sa inlocuim Hummer-ul cu o Hon da, pana in 2013 vor exista pe piata noi modele capabile sa transporte sapte pasageri intr-o caroserie semnificativ mai mica. Sub capota vom avea motoare hibride, dieseluri si motoare cu turbina care vor consuma putin, dar vor avea destula vioiciune. Dar vom continua sa utilizam combustibili fosili – doar ca in cantitati mai mici. „In cinci ani“, spune analistul auto Lincoln Merrihew de la TNS Automotive, „ar trebui sa avem vehicule mai mici, mai usoare si mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, dar nu nea parat mai lente, din moment ce motoarele turbo recastiga din gloria trecutului, iar vehiculele electrice accelereaza destul de iute“.

La originea schimbarii se afla, desigur, gazul la patru dolari galonul si pretul in tromba al petrolului. Un alt accelerator il constituie noile reglementari federale, care solicita ca modelele noi ale tuturor producatorilor auto sa ajunga la o medie a consumului de 31,6 mpg (mile per galon, circa 7,4 l/100 km – n.r.), pana in 2015, in crestere fata de nivelul de 25 mpg (9,4 l/100 km) din prezent. Pana in 2020, ei trebuie sa atinga 35 mpg (circa 6,7 l/100 km).

Hibrizii de maine.

Cu toate astea, in ciuda panicii de care avem parte in ultimul timp la pompa de benzina, analistii cred ca preturile la combustibili vor scadea in cele din ur ma. (Stiu, e greu de crezut. Si mie imi vine greu sa cred.) Economistii de la Global Insight estimeaza ca, pana in 2013, pretul mediu pentru benzina va scadea cu un dolar, la 3,08 dolari pentru un galon. Din acest motiv nu se asteapta ca noi toti sa ne ingramadim in masinute cum ar fi Smart, asa cum o fac europenii (care indura sapte dolari pentru un galon).

„Cand criza benzinei se va duce si preturile vor scadea din nou, isteria va disparea“, spune analistul Wes Brown de la firma de consultanta Iceology din Los Angeles. „Realitatea e ca oamenii au nevoie de vehicule de diferite marimi. Nu putem incapea toti intr-un Prius“.

Dar mult mai multi dintre noi vor incapea in masini hibride benzina-electrice de genul Prius. J.D. Power and Associates prezice ca vanzarile de hibrizi vor atinge 1,1 milioane de unitati in 2013, reprezentand 7% din totalul pietei auto americane, in crestere fata de 2,5% in prezent. Si pana atunci vom putea alege dintre 89 de modele hibride diferite, fata de 16 in prezent. Printre ele: trei noi versiuni Prius – un sport wagon (break – n.r.), un sedan de familie si un model minuscul, similar Smartului. Hibridul electric al celor de la GM, Chevy Volt, va fi si el pe strazi pana atunci, oferind o autonomie electrica de 40 de mile inainte ca un mo tor minuscul sa porneasca pentru a reincarca bateria (nu sa ofere propulsie, ca motoarele hibride actuale). Si Honda asteapta doi noi hibrizi – o mica masina de familie si una sportiva, de doua locuri. De fapt, vor exista hibrizi de toate formele si marimile. „Hibrizii vor fi noul simbol al statutului“, spune John Wolkonowicz de la Global Insight. „Sa ai un hibrid in 2013 va fi ca si cum ai fi avut un V8 in 1955“.

Dieselul, in pericol.

Si vehiculele pur electrice vor aparea pe strazi, dar in numar mult mai mic. Nissan si Mitsubishi vor lansa masini electrice destinate soferilor urbani. Tesla, start-up-ul din Silicon Valley, intentioneaza sa adauge 50.000 de sedanuri electrice de lux la cele 98.000 de decapotabile sportive ale sale. Dar chiar si cu noile tehnologii din domeniul bateriilor, masinile electrice vor avea in continuare nevoie de ore de reincarcare, ceea ce le face sa fie mai putin convenabile decat hibrizii si masinile conventionale. „Hibrizii vor fi curentul principal“, spune analistul Mike Omotoso de la J.D. Power. „Vehiculele electrice vor fi doar unele de nisa, pentru oamenii din marile regiuni ur bane, mai ales pe coaste (in estul si vestul SUA, cu aglomerari urbane – n.r.)“.

Masinile diesel ar putea veni, de asemenea, puternic din spate, din moment ce ofera un plus de 25-30% in distanta parcursa fata de masinile conventionale. Si optiunea diesel e una mai ieftina – cu 2.000-3.000 de dolari – decat trecerea la hibrizi, ce costa mai mult cu aproape 4.500 de dolari. De aceea estimeaza J.D. Power ca masinile diesel le vor depasi pe cele hibride in materie de cifre de van zari si pana in 2013 vor detine 8% din piata americana, fata de 3% in prezent.

Insa nu toata lumea e de acord. Contraargumentele masinilor diesel: o reputat ie proasta ca sunt zgomotoase, urat mirositoare si poluante. Din acest motiv nu sunt vandute in anumite state cu legislat ie ecologista, precum California. Honda si producatorii europeni muncesc la motoare diesel mai curate, care vor depasi aceste probleme. Dar cresterea preturilor corodeaza atractia diesel. Un galon de motorina costa in medie 4,80 do lari, cu 72 de centi mai mult decat benzina si cu aproape doi dolari mai mult fa ta de cat costa in urma cu un an. „Oamenii vor face calculele la motorina“, spune Wolkonowicz, „si nu va avea sens“.

Dotari debordante.

De fapt, majoritatea vitezomanilor din 2013 vor alege in continuare masinile conventionale. Dar vor avea si accente ecologiste, precum panourile solare in acoperis sau in tabloul de bord. Si vor fi alimentate de motoare mai mici, ce vor reusi sa produca, in acelasi timp, mai multa autonomie si putere. Multe vor fi echipate cu motoare cu patru cilindri ce pulverizeaza direct pe cilindri o pelicula fina de benzina, pentru a economisi combustibil, sustinute de turbocompresoare pentru a obtine mai multi cai-putere. Ford spune ca are o asemenea versiune de motor, numit EcoBoost, care creste economia la combustibil cu aproape 20%. Un astfel de motor ar putea echipa viitoarele Mustang-uri, oferindu-i masinii o autonomie mai mare, fara a pierde mult din putere.

Da, vor exista bolizi si peste cinci ani; doar ca vor fi mai blanzi si mai eficienti. (Ganditi-va mai degraba la un inotator de viteza, si nu la un alergator de suta.) De fapt, aproape toate masinile vor intra la regim. Minivan-urile vor fi inlocuite de mini-minivanuri, care vor putea totusi sa transporte sapte persoane, dar vor avea cu putin peste dimensiunile unei Toyota Corolla. (Poate ca ar trebui sa intram si noi la regim.) SUV-urile vor fi inlocuite de CUV-uri (crossover utility vehicle), care vor oferi in continuare un sofat la inaltime, dar pe un sasiu mai usor, mai bland cu benzina. (Ganditi-va la Nissan Murano sau la Ford Edge.) Marile masini de familie vor fi inlocuite de sedanuri mai mici, ca Honda Civic, in prezent nr. 1 in vanzarile din America. Masinile economice vor pierde teren in fata unor modele si mai mici, ca Toyota Yaris, care scoate 36 mpg (cam 6,5 l/100 km) pe autostrada.

Dar chiar daca ne restrangem, venim si cu asteptarile noastre debordante. Asta inseamna ca masinile mici nu vor mai fi spartane. Vor fi captusite cu piele, cu instalatii pretentioase de sunet, tehnologie Bluetooth, sistem de divertisment si navigat ie GPS cu comanda vocala ce ofera informatii din trafic in timp real si fac si rezervarea la cina, simultan. Bine inteles ca tot acest lux, intr-un pachet atat de mic, va creste pretul. „Nu fiti surprinsi ca, pana in 2013, sa platiti 22.000 do lari pentru o masina din clasa compacta, care astazi cos ta 15.000 de dolari“, spune Wolkonowicz.

Cu siguranta ca masinile noastre vor fi diferite peste cinci ani, dar asta nu va schimb a autostrazile. Pentru asa ceva e nevoie de mai mult timp, dar asa cum a dovedit-o si Honda prin lansarea Clarity, procesul e inevitabil. „Probabil ca nu vei putea merge la dealer, in 2013, si pur si simplu sa pleci cu o masina pe baterii“, spune Wolkonowicz. „Dar daca dai ceasul inainte pana in 2030, e foarte posibil ca acestea sa fie masinile dominante pe sosele“.