Home»Cover Story » COVER STORY - Tempo: nivelul urmator

COVER STORY - Tempo: nivelul urmator

2008-09-02 12:00  Money Express

de Larisa Ghitulescu

Preocuparea lui acum este sa-si structureze afacerile intr-un holding. Cu parteneri vechi si noi. Nu putine au fost momentele in care publicitarul Dragos Grigoriu a starnit comentariile si, de ce nu, chiar invidia colegilor de breasla: un fost angajat al sau isi aduce aminte ca, pe vremea cand in Romania abia se vorbea de pelicula, Tempo, agentia fondata de Grigoriu in 1996, realiza un spot TV pe pelicula ce se bucura de un buget foarte generos pentru vremurile acelea („Dormi linistit“, pentru Fondul National de Investitii, in 2000). Apoi a fost momentul Orange: in 2002, Tempo a avut pe mana primul rebranding de amploare din Romania – trecerea marcii telecom Dialog la Orange –, un proiect emblematic, in jurul caruia se vehiculau de asemenea bugete-record.

Iata si un exemplu cald: multor publicitari probabil ca nu le-a picat bine cand au vazut inscriptia Tempo pe unele barci de canotaj medaliate cu aur la recenta Olimpiada de la Beijing, in cadrul unor curse televizate in direct in lumea intreaga (expunere dobandita in urma unui contract al agentiei cu Federatia Romana de Canotaj si explicabil prin platforma brandului de agentie, avand ca logo o barca a acestui sport).

Iar daca publicitarii mai degraba preocupati de finante decat de faima au trecut cu indiferenta peste acest demers de imagine al Tempo, mai mult ca sigur ca nu aceeasi le-a fost reactia cand au aflat, la inceputul lui mai, ca Dragos Grigoriu si-a vandut integral businessul de media companiei engleze independente de media Aegis intr-o tranzactie pe care Grigoriu o califica drept „cea mai importanta din industrie, de pana acum“.

CIREASA DE PE TORT. Data fiind ponderea afacerii de media in cadrul agentiei – estimata de Sorin Doru, director general al companiei de consultanta Media Hub, la un volum de 8,5–9 mil. euro dintr-o cifra de afaceri de 14,5 mil. euro in 2007 –, se poate spune ca Grigoriu si-a vandut practic cireasa de pe tort (cifrele ofera un tablou pur orientativ, ponderea veniturilor din media in totalul veniturilor agentiei neputand fi dedusa). In acelasi timp, se poate spune despre Grigoriu ca, prin acest deal, a cules una dintre putinele cirese ramase in arborele mondial de media, daca exprimarea este permisa. Adica el a reusit sa aduca in Romania ultima retea independenta disponibila care nu patrunsese inca aici – este vorba de Vizeum, parte din Aegis, care detine acum Tempo Media.

„Tempo avea instrumente si era competitiva pe partea de buying (achizitie de spatiu publicitar – n.r.), insa ii lipsea know-how-ul pe care il aduce o retea internationala“, comenteaza un fost angajat al departamentului de media al Tempo, facand comparatia cu sistemul de lucru de la multinationala unde lucreaza in prezent. „Asta e tendinta, alinierea a devenit un «must-have», pentru ca ai nevoie de tipologii de prezentare, de date de cercetare, practici de lucru etc.“, completeaza fostul angajat al Tempo.
„Ideea e cum impachetezi totul si cum vinzi la clienti“, este si parerea consultantului Sorin Doru. „Cred ca asta ii lipsea lui Tempo in principal: un sistem de lucru cu pedigree“, conchide el.

DEAL ISTORIC. Grigoriu nu a fost singurul care a purtat discutii cu Aegis, aflat la cumparaturi in Romania. Un nume vehiculat este Zoltan Szigeti, fondator al The Group, cel mai mare holding independent, ale carui afaceri graviteaza in jurul agentiei de media Media Investment (o informatie pe care Szigeti nu o comenteaza). Reprezentantii Aegis nu au raspuns intrebarilor MONEY EXPRESS pentru acest articol, adresate inca de la jumatatea lunii iulie. Despre tranzactie – a carei valoare nu a fost facuta publica – Grigoriu spune ca este cea mai importanta de pana acum, fara a detalia insa. El dezvaluie totusi cateva informatii de culise: initiativa acestei tranzactii a venit din partea Aegis: „Noi nu am alergat dupa nimeni“, spune Grigoriu, iar discutiile au durat aproximativ doi ani.

O persoana apropiata negocierilor spune ca deal-ul nu a luat in calcul performantele din trecut ale agentiei – cu atat mai mult cu cat Tempo Media fusese infiintata de cateva luni, la momentul tranzactiei –, ci potentialul businessului. „Respectiv, intr-o prima faza, Aegis plateste in jur de 10 milioane de dolari, iar restul de bani vor veni, potrivit intelegerii, in functie de performanta agentiei intr-un anumit numar de ani, pragul maxim fiind situat undeva la peste 30 de milioane de dolari“, spune sursa citata.

Este greu de anticipat daca deal-ul facut de Grigoriu – plecand de la premisa ca informatiile sunt corecte, fie si ca ordin de marime – este cel mai mare din industria de publicitate de pana acum, dupa cum spune chiar fostul proprietar al Tempo Media. „Cred totusi ca cel mai mare deal l-a facut Enoiu (Bogdan Enoiu, fondator si actionar minoritar in afacerile McCann Erickson – n.r.), vanzand de-a lungul timpului catre Interpublic (holdingul mondial de publicitate care detine McCann – n.r.)“, este de parere fondatorul unui alt grup de publicitate din Romania, comentand de pe pozitie neutra. La randul sau, Bogdan Enoiu da timpul inapoi si face un calcul: „In ’97 am vandut 45% din agentie catre retea pentru 2,6 milioane de dolari. Era o suma foarte mare atunci. In valoare actuala, ar insemna cam 20 de milioane de euro acum, cred“, estimeaza Enoiu pentru MONEY EXPRESS. La aceasta suma, fondatorul grupului McCann mai adauga „multe milioane de euro“ pe care ii va incasa atunci cand si va face exitul, in 2013.

PE FELII. Pentru Grigoriu insa, vanzarea Tempo Media este un capitol incheiat. A vorbit destul de putin despre acest deal in interviul cu MONEY EXPRESS, desfasurat pe parcursul a trei intalniri, intinse pe mai multe ore. „Sunt nevorbit“, glumeste el pe seama acestui lung interviu. Publicitarul de 38 de ani imbina in mod placut gluma si informatia serioasa si se straduieste sa pastreze un fir rosu al discutiei. Firul rosu, da el de inteles, are legatura cu actiunile trecute, insa urmeaza cursul a ceea ce are el de gand sa faca mai departe: sa-si imparta „tortul“ ramas pe felii, la care sa adauge altele. In termeni de afaceri, planul lui Grigoriu se traduce prin dezvoltarea unui holding de publicitate, in jurul nucleului existent.

Nu s-a hotarat inca asupra unui nume, „dar va fi ceva cu Tempo“, spune el zambind. „Suntem la momentul in care structuram corporatia, cautam o formula optima de holding. Ne propunem ca pana la sfarsitul anului sa avem o structura care sa reflecte niste branduri, nu doar niste nume de lucru“, explica acesta.

Sunt doua cai prin care Grigoriu isi propune cresterea afacerii: in primul rand, prin infiintarea unor companii specializate in care sa coopteze, inclusiv in calitate de actionari, vechi parteneri ai sai – pe care astfel vrea sa ii si remune reze corespunzator (modelul exista deja in industrie, fiind implementat de antrepre nori precum Bogdan Enoiu de la McCann-Erickson, Cristian Burci de la Graffiti BBDO sau fratii Ioana si Stefan Iordache de la Leo Burnett Romania). Si, in al doilea rand, prin achizitii si fuziuni. „Sunt dispus la negocieri cu oricine din industrie: punem pe masa clientii, vedem ce avem fiecare si, daca nu sunt conflictuali, schimbam actiuni, discutam“, spune Grigoriu.

Astfel, proprietarul Tempo deschide o usa profesionistilor din industrie care, dintr-un motiv sau altul, nu au acces la statutul de partener, dar si companiilor din domeniu aflate in cautare de oportunitati. „Decat sa am 100% dintr-un mar, mai bine am o felie dintr-un pepene“, isi sintetizeaza el filozofia dezvoltarii. In concluzie, Tempo are de oferit ceva ce „antreprenorii iubesc“, crede Grigoriu: „oportunitati de crestere, acces la clienti importanti (Tuborg Romania, Boom TV, European Drinks&Food, Baneasa Investment, Orange, ca sa numim cativa – n.r.) si posibilitatea de transformare a experientei acumulate in cash“.

Grigoriu, care vorbeste calm si raspicat, intr-un „tempo“ destul de lent, face o pauza, precaut: „Poate ca e periculos ca lumea sa citeasca acum ce am eu de gand sa fac, sa imi afle planurile, dar ma uit la partea buna a lucrurilor“.

SLIDE-UL LUI GRIGORIU. Grigoriu isi explica intentiile cu pixul pe hartie. Mai precis, cu laptopul in fata. Pe monitor, apare un slide cu o structura de holding. Unele companii sunt scrise cu albastru, altele cu rosu: adica unele exista deja – de pilda divizia de PR, Rogalski-Grigoriu, infiintata in toamna lui 2007, si cea de branding, Brand Motion, din primavara acestui an –, altele urmeaza sa fie puse pe picioare in curand. „Dar toate sunt operationale, la nivel de servicii“, subliniaza el.

Practic, ce face Grigoriu? Va replica modelul businessului de PR, Rogalski-Grigoriu, infiintand companii alaturi de parteneri curenti, Eliza Rogalski si Simona Dan, in cazul de fata. Sau o va lua de la capat alaturi de parteneri noi, din afara Tempo – este exemplul businessului de BTL (below-the-line, publicitate neconventionala), unde il coopteaza pe unul dintre cei mai vechi oameni de BTL din piata, pe Razvan Warinschi, fondator al agentiei QB Promotion Comp. Tehnic vorbind, un nucleu de trei persoane din Tempo – fratii Dragos si Vlad Grigoriu si Florina Varzariu, directorul financiar al agentiei – au intrat in actionariatul QB Promotion, al carei principal client este Coca-Cola, printr-o „cesiune de actiuni“, spune Grigoriu, tranzactia urmand sa devina publica la jumatatea lunii septembrie.

„Razvan a ajuns intr-un punct in care, pe de o parte, vrea expunere, si, pe de alta parte, vrea sa acceseze o structura de new business ca sa se poata dezvolta“, spune Grigoriu. La randul sau, Warinschi, care va conduce Tempo BTL (numele de lucru al noii agentii), spune ca a fost curtat si de un fond de investitii, dar a ales sa bata palma cu Grigoriu pentru ca „vreau sa dezvolt“. „Fondurile nu vin cu know-how, ci cu bani“, argumenteaza fondatorul QB. Noul partener al lui Grigoriu mai detine un business de merchandising, MPC, „care nu face deocamdata obiectul nici unei intelegeri cu Tempo“.

POVESTEA DE INCEPUT. Despre fondatorul Tempo, poate doar veteranii industri ei stiu ca a fost unul dintre oamenii de incredere ai lui Cristian Burci (Graffiti/ BBDO), ca a condus un cotidian, ca a fost consultant de branding personal al unor vedete marca Pro sau ca a refuzat o oferta de afiliere la numai doua zile de la startul Tempo. Lucruri care nu au nimic de-a face cu electronica, pe care a studiat-o dupa liceu si la care nu a vrut sa renunte nici cand a intrat in publicitate, in care a ajuns „total intamplator“.

„O vecina mi-a cerut sa o insotesc la un interviu de angajare la Graffiti, sa nu creada ca e singura. Era noiembrie“, isi aminteste Grigoriu. Asa ca tanarul electronist – care pe vremea aceea avea barba si purta cercel – s-a imbracat frumos, si-a pus un palton lung si o servieta, „care era goala“. „Am mers pe Strada Invingatorilor nr. 10, primul sediu al lui Graffiti, tin minte si acum. Era o strada desfundata pe undeva prin Dristor. Te dai jos din troleibuz, dai in Pompe Funebre pe colt, apoi faci stanga si dai in Invingatorilor. Era o vila semigoala, cu trei oameni si o secretara“. Plictisit, a vazut o foaie pe masa pe care erau trecute niste preturi pentru TVR, altele pentru Graffiti. „Daca le vinzi pe-astea, iti dam un comision“, i-a spus cineva. „Am luat foaia aia, am plecat cu troleul pe Mosilor si ma gandeam ca n-aveam nici un ban in buzunar“.

La un moment dat a vazut un bar, Odobesti, un loc scaldat in lumini, cu program de cabaret. „Am intrat si i-am zis cuiva: «Sa vina patronul la mine». A venit un domn, caruia i-am promis cea mai tare campanie de publicitate. Omul mi-a zis ca se ducea la teatru, dar sa ma intorc pe seara sa povestim“. Cand Grigoriu a iesit de acolo, simtea inima batand tare: „Ce e aia campanie? Ce sa ii fac eu acum?“. Asa ca s-a intors la agentie, vrand sa le spuna ce prostie a facut si sa il ajute cineva. „Era un lacat cat pumnul pe usa de la vila. M-am intors la bar pe seara... Am vorbit despre meniuri, despre fetele de masa, i-am criticat corpul de balet, am dat autografe la dansatoare... Numai despre publicitate nu am vorbit. N-am facut nimic cu el“, isi aminteste el.

PRIMUL CLIENT. Langa barul cu pricina, era un magazin Altrom. „Intr-o zi am intrat acolo, cu aceeasi reteta: «Sa vina patronul la mine». Si a venit Puiu Popoviciu (coproprietar Baneasa Investment, client actual al Tempo – n.r.). I-am zis asa: «Uite, eu fac publicitate, am minute la tv» (acesta era jargonul). Spre surprinderea mea, discutia s-a concretizat intr-un contract destul de important la vremea respectiva, cu Altrom si Computerland, pe care Graffiti l-a consumat vreo doi ani“. Ce a urmat? „Am luat comisionul, l-am prapadit, in capul meu tot electronica era, aveam facultate de facut“.

Apoi l-au sunat cei de la Graffiti, sa il angajeze. „Cristi (Burci, fondatorul Graffiti – n.r.) m-a aruncat in lupta din prima, m-a pus sa ma ocup de infiintarea birourilor teritoriale ale Graffiti. Erau zece. Trebuia sa angajez oameni, sa selectez sefi de filiale, agenti de vanzare (asa se chemau la vremea respectiva), sa le fac training de publicitate – se considera ca eram deja expert, aveam o luna de experienta“, povesteste Grigoriu.

Tot Grigoriu a fost aruncat in linia intai de Cristian Burci si la lansarea ziarului „Ultimul cuvant“ (1994), ziar color generalist cu accent politic, „un produs premium intr-un moment in care lumea era avida de informatie frivola“. Costurile, suportate de agentie, erau enorme, asa ca ziarul nu a trait mult. „Apoi Cristi a venit cu ideea de a face o agentie cu un partener grec, care avea afaceri si in Bulgaria, unde Graffiti isi facuse birou“. Asa a aparut Contrapunto, in care Grigoriu si Burci aveau 49%, grecul fiind majoritar. Afacerea nu a mers, asa ca agentia s-a inchis.

STARTUL TEMPO. Era 1996. Anul in care Grigoriu a luat-o de la capat: pe 1 aprilie a aparut Tempo, in care Cristian Burci avea 10%, restul de 90% fiind impartit intre Grigoriu si un prieten al sau, despre care spune ca nu a fost niciodata activ in industria de publicitate si de la care a rascumparat actiunile acum cativa ani. A inceput cu aproximativ 15 oameni si clienti precum Shell, grupul Gelsor, Zepter si Isostar. „Am mizat pe creativitate, care inca nu vindea in Romania. Afacerile se invarteau in continuare in jurul media“.

La doar doua zile de la startul Tempo, Grigoriu a avut o prima oferta de afiliere, de la agentia BDDP, o agentie cumparata ulterior de reteaua TBWA. Atunci, majoritatea retelelor internationale erau deja prezente in Romania. „M-am uitat la toate clasamentele agentiilor din Europa si m-am intrebat ce sanse am: sa fiu independent sau sa ma afiliez? Am cautat o retea puternica, una care sa fie printre primele trei si care sa nu existe in Romania. Nu am gasit nici macar o agentie care sa fie in primele trei in cinci piete. De exemplu, BBDO era numarul unu in Anglia si Germania, dar era numarul 17 in Italia“.

Concluzia lui Grigoriu a fost ca diferenta vine din determinarea si forta locala, nu neaparat din clientii de retea. „Mi-a fost clar ca menirea Tempo era sa fie o agentie independenta puternica, gata oricand sa faca o afiliere sau tranzactie cu o multinationala care sa ii valorifice potentialul si pozitia din piata“. De atunci, preocuparea lui a fost sa construiasca un brand puternic. „Sa luam clienti singuri, sa crestem si sa avem vizibilitate, pentru ca vom fi curtati“. Ceea ce s-a si in tamplat. „S-au asezat planetele intr-un fel“, spune Grigoriu dupa 12 ani de la acel moment. Acum, in 2008, Tempo intra intr-o alta epoca „astrologica“: a holdingurilor. Dragos Grigoriu sta cu slide-ul grupului in fata si deseneaza cu degetul, in aer, conturul viitorului sau holding, pe care il conduce impreuna cu fratele sau. Si nu pare sa se intrebe ce se va intampla peste alti 12 ani. Nu vrea de cat sa-si vada copiii fericiti.

---

INTERVIU - Grigoriu: „Cumpar idei“

Dupa o perioada de varf a Tempo, la inceputul anilor 2000, Dragos Grigoriu a zis „pas“ si a iesit din business intre 2003 si 2005. A revenit apoi, cu pofta de afaceri. Apetitul lui este acum la maximum.

MONEY EXPRESS: De ce ai vandut doar businessul de media?
Dragos Grigoriu: Asta a fost oportunitatea si pe asta am vrut sa o fructific. Am stat si m-am gandit: cum pot sa cresc? Un raspuns era: accesand clienti la care nu aveam acces (ex.: Panasonic, Pernod Ricard, clienti de retea ai Vizeum – n.r.). Eu nu am cautat acest lucru in mod particular, ci trecerea la un nou nivel: acces la know-how, dar si o legitimare a businessului. La pitchurile mari, sunt invitati specialistii.

Au mai fost oferte?
Da, pe care le-am refuzat pentru ca nu era momentul sa vand. Acum e momentul in care se poate face un deal „fair“ in Romania.

Carat Romania (detinuta de Aegis Media) are o pozitie slaba in Romania, desi in Europa este una dintre cele mai puternice retele. Crezi ca, prin achizitia Tempo Media, respectiv prin aducerea celei de-a doua retele in Romania, Vizeum, Aegis a cautat sa-si intareasca pozitia aici?
Nu pot sa comentez.

Tempo a lucrat la un moment dat si cu reteaua mondiala Mediaedge:cia (acum parte din holdingul WPP). Ai fost vreodata in discutii cu ei sa aduci reteaua in Romania?
Incepand cu 1997, Tempo a condus impreuna cu CIA Londra campaniile clientilor Shell si Visa in Romania, pentru care a si castigat primul premiu international de media obtinut de o agentie romaneasca (Media and Marketing Awards, Londra, 2005). A fost o relatie eminamente bazata pe servicii. Nu am intreprins nici o alta initiativa.

Care sunt oamenii ex-Tempo pe care regreti ca i-ai pierdut?
As fi vrut sa am puterea, intelepciunea sau tactul de a-i pastra pe toti oamenii deosebiti care au trecut prin Tempo. Inca nu este tarziu pentru ca ei sa evalueze cum s-au dezvoltat, ce valoare au creat si sa discutam din perspective usor diferite o potentiala colaborare. Grupul pe care l-am creat este pregatit sa acomodeze exact astfel de modele de business.

De multi ani circula legenda ca Tempo ar fi agentia omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu (care controleaza si Realitatea-Catavencu, editor al MONEY EXPRESS). Cum comentezi?
Fiind o agentie independenta, Tempo a lucrat si cu clienti independenti puternici. Legendele care s-au nascut pe seama faptului ca Tempo apartine unuia sau altuia pleaca pe de o parte din nevoia de conspiratie a romanului, care nu-si poate explica succesul decat daca exista „ceva in spate“ sau daca se bazeaza pe surse neortodoxe. Pe de alta parte, o alta sursa a legendei poate fi faptul ca ne-am mandrit sa spunem ca „Tempo este agentia lui Gelsor“, atunci cand lucram pentru Gelsor, ceea ce s-a tradus prin faptul ca „suntem agentia lui Vantu“. Cand s-a spus ca Tempo „este agentia lui Dac Air“, am devenit si „agentia lui Paunescu“ prin ’96–’97. Apoi, cand lucram pentru grupul Pro, am devenit si „agentia lui Sarbu“. Ne-a facut si ne face placere sa lucram pentru oameni puternici, sa fim „agentia lor“, dar pana acum cu siguranta Tempo a fost „agentia lui Grigoriu“. Iar de-acum inainte, prin fondarea grupului, Tempo va deveni agentia lui Grigoriu si a tuturor oamenilor care contribuie la succesul ei.

Intre 2003 si 2005 ai fost absent din industrie. Ai avut o perioada „sabatica“. De ce?
Era un schimb de generatii care isi punea amprenta in industrie, iar eu nu ma mai simteam bine in climatul respectiv. Dar pe plan personal, pe care il tot sacrificasem de-a lungul anilor, a fost bine... a aparut si primul meu copil. Fusese la un moment dat o perioada – cand conduceam ziarul „Ultimul cuvant“, in 1994 – cand sotia ma astepta pana la 3 dimineata sa vin acasa, ca sa plec la 8.00 iar. Imi aduc aminte ca, atunci cand ne-am casatorit, cu o saptamana inainte de lansarea ziarului, am fost doar noi doi la Starea Civila, am luat o femeie de serviciu ca martor, apoi sotia s-a dus acasa si eu la ziar. Seara am scos-o la Chinezesc si am adormit acolo, cu capul pe masa. Mi-am zis: ce naiba, nu ne mai ingrijim, lucram in weekend, ne ingrasam de la stres, asa ca am pus stop. Ma consumasem foarte tare. Apoi, in perioada de care vorbesti, am vrut sa fiu „out of business“. Important e ca am revenit.

Unde vei plasa banii?
In cresterea si diversificarea portofoliului de investitii pe care-l detin curent, alocand si un buget interesant dezvoltarii a doua noi linii de business in afara industriei de comunicare. Sunt deschis sa primesc idei concrete pe care fie sa le cumpar, fie sa ii sprijin pe antreprenori sa le dezvolte. Sunt dispus sa aleg una sau doua idei pe an, maximum, deoarece nu am capacitatea organizationala si masa critica a unui fond de investitii, pentru a le urmari si sprijini in mod profesionist.

---

Un holding face ochi

Pana la sfarsitul anului, Dragos Grigoriu vrea sa aiba o structura de holding care „sa reflecte niste branduri, nu doar niste nume de lucru“.

1. PRIMELE TREI: Sub umbrela Tempo functioneaza deja trei companii: cea de advertising – Tempo Advertising (afacerea incipienta), cea de PR – Rogalski-Grigoriu, si cea de branding – Brand Motion. Prima separare a fost a serviciilor de PR, in 2007. „Piata a raspuns foarte bine: a crescut numarul de invitatii la pitchuri, s-a marit echipa, a crescut si cifra de afaceri per client. Businessul este estimat sa creasca cu 20-25% in 2008“, spune Eliza Rogalski, Managing Partner.

2. CE URMEAZA: In urma unui deal cu agentia QB Promotion, Grigoriu va lansa si o companie de BTL de sine statatoare toamna aceasta, care cel mai probabil se va numi Tempo BTL. Vlad Grigoriu, fratele fondatorului si Managing Director al Tempo Advertising, spune ca BTL-ul a fost „un «business unit» foarte articulat si foarte ocupat, care nu a fost pus in linia intai pana acum din motive strategice“.

3. NISE NOI: Pe lista fratilor Grigoriu se mai afla cel putin doua divizii noi: una de design grafic si una de publicitate digitala. Desi nu comenteaza asupra acestui aspect, nu este exclus ca Dragos Grigoriu sa faca la un moment dat inca un deal cu Aegis pentru aducerea retelei Isobar (publicitate digitala) in Romania.

4. FARA MEDIA: Dupa vanzarea Tempo Media catre englezii de la Aegis, Grigoriu nu va mai dezvolta o afacere de profil, in inertia unei clauze de noncompetitivitate.

5. PAS AMANAT: Despre demersul lui Grigoriu, un fost angajat apropiat, creativul Bradut Florescu (acum director de creatie la DDB), crede ca acest pas trebuia facut mai demult. Atunci cand agentia a fost „la momentul sau maxim“, in 2002. „Parerea mea e ca nu a reusit sa gestioneze cresterea businessului si a brandului in acel moment istoric al agentiei“. Dar Florescu admite ca nici piata nu era atat de dezvoltata pentru a-i permite unui antreprenor din advertising o divizare atat de specializata a businessului. „Oricum, Grigoriu este un foarte bun PR-ist si un excelent vanzator“, puncteaza el.

---

Aegis in Romania

Prin achizitia Tempo Media din luna mai, grupul independent britanic Aegis va lansa in Romania reteaua de media Vizeum, in urma unui rebranding.

1. AFACERI: Pe langa Vizeum, Aegis – cu venituri de 2,22 mld. dolari in 2007 (Π9,8%), potrivit Reuters – mai detine in Romania agentia Carat si compania de cercetare Synovate. Despre Vizeum, cunoscatori ai industriei de media spun ca „nu e mandria grupului Aegis, aceasta aparand ca o a doua retea, in care si-au pus clientii conflictuali ai Carat“.

2. SLAB AICI: Carat, o retea puternica in Europa, are o pozitie slaba in Romania, situandu-se in coada clasamentului agentiilor de media. Care sunt planurile Aegis de dezvoltare pentru Romania? Cum isi va consolida businessul aici? Reprezentantii Aegis din Marea Britanie nu au raspuns intrebarilor MONEY EXPRESS, iar cei ai Carat Romania au amanat in mod repetat, inca din luna iulie, o intalnire cu MONEY EXPRESS.

3. SPRE DIGITAL: Despre aducerea Vizeum in Romania, un manager din industrie crede ca reteaua respectiva este „un cap de pod“ pentru Aegis. „Vor incerca cu siguranta sa capitalizeze pe punctele lor tari, de exemplu pe digital (mediu care genereaza 25% din veniturile Aegis, potrivit site-ului companiei – n.r.). E greu de spus concret in ce directie“, este parerea lui Carmen Tanasie, CEO al Omnicom Media Group din Romania.

4. IMPLICATII: Tanasie nu vede mari tulburari pe piata de media, in urma acestei tranzactii: „Aegis vine de pe un loc cu 0,3% in 2006 (conform studiului RECMA) si mai adauga (poate) un 1%“. Sorin Doru, consultant independent, anticipeaza o posibila aliniere a clientilor de retea ai Vizeum (ex.: Panasonic si Pernod Ricard), dar si new business pentru Vizeum Romania, via reteaua Carat. „Cred ca sunt clienti care nu doresc sa se alinieze la Carat Romania, reteaua neavand o reputatie daramatoare pe piata romaneasca“.