Home»Slideshow » COVER STORY - Volksbank No. 3

COVER STORY - Volksbank No. 3

2008-09-30 12:00

de

UN BUSINESS DE 40%. Daca in 2004 era pe locul 21, iar in 2006 pe 11, Volksbank a ajuns acum a treia banca din Romania dupa BCR (controlata de austriecii de la Erste) si BRD-SocGen. Cel putin asta sustine Schreiner, pe baza propriilor informatii. „Cele mai recente calcule ale noastre arata ca in acest moment suntem pe locul trei si am depasit Raiffeisen“, a declarat Schreiner pentru MONEY EXPRESS, la mijlocul lunii trecute. Dincolo de declaratii exista insa si o evidenta: conform BNR, la jumatatea lui 2008, Volksbank era a patra banca din sistem, cu active de 4,5 mld. euro, la o mica distanta – de doar 70 de milioane de euro – de Raiffeisen, ocupanta locului al treilea.

Apropo de surpriza generala, aceasta poate fi ilustrata si de o declaratie mai veche a presedintelui Volksbank, care spunea intr-o discutie cu MONEY EXPRESS din primavara acestui an ca „noi ne-am propus sa ajungem in top 10 undeva in 2008-2009, dar am urcat mai repede, de aceea am schimbat obiectivele“. Aceeasi surpriza transpare si din randurile unui comunicat postat recent pe site-ul oficial al bancii-mama, in care optimismul lui Schreiner din martie – cand el spunea ca banca va ajunge in primele cinci peste doi-trei ani – este catalogat acum drept unul „modest“, din noua perspectiva.

Mai mult decat atat, businessul din Romania al Volksbank a ajuns sa genereze 40% din veniturile Volksbank la nivel european (din afara Austriei).

SIMPLE DETALII? Acesta e cadrul general, dar si punctul in care apar intrebarile. Prima dintre ele e deja una clasica: „Care este reteta?“. „Nu exista o reteta“, raspunde Schreiner. „Sunt mai multe detalii care, adunate, dau intregul“, completeaza el. Si, totusi, lucrurile se misca. Dupa un algoritm bine definit.

Volksbank a atacat in forta cu produsele sale de creditare domeniul-vedeta al ultimilor trei-patru ani – daca mai e cazul sa o spunem –, real estate-ul. Strategic, s-a axat mai mult pe retail, aproape trei sferturi dintre credite fiind acordate populatiei – asta apropo de o traducere a numelui bancii: „banca poporului“. Si continuand cu statisticile, peste 90% din creditele de retail sunt imobiliare, conform cotidianului „Business Standard“.

Cat despre retail, Schreiner este adeptul unui mix al canalelor de distributie – unitati proprii plus unitati in franciza. O formula care a mai fost experimentata pana acum in Romania doar de olandezii de la ING. Deocamdata, ponderea veniturilor bancii obtinute din reteaua proprie este majoritara. Concret, la 31 august, 84% din veniturile bancii erau generate de reteaua proprie (161 sucursale), iar restul de 16% de unitatile in franciza (in numar de 50) – iar pe termen mediu, doi trei ani, Schreiner crede ca numarul unitatilor in franciza va creste semnificativ.

Dar poate mai important decat extinderea retelei a fost faptul ca Volksbank a acordat finantari mai usor si mai repede decat au facut-o alte institutii de credit – dupa cum explica un analist financiar care a dorit sa ramana anonim, „a maturat pur si simplu piata“. „Produse, echipa si proceduri clare si flexibile“, rezuma Schreiner cateva dintre detaliile importante pentru intregul de care vorbea anterior.

CAT DE RISCANT? O recomandare arhicunoscuta, universal valabila, privind diversificarea riscului spune ca nu este bine sa pui toate ouale intr-un singur cos. Sa fie oare riscant pariul lui Schreiner pe creditele imobiliare (inclusiv ipotecare), date fiind ultimele evolutii din imobiliarele romanesti, o piata al carei glamour a palit tot mai mult de la inceputul acestui an? Vezi scaderea numarului de tranzactii (clientii amana momentul achizitiei, efect direct al scaderii preturilor), vezi normele din ce in ce mai restrictive ale BNR. In ceea ce-l priveste, pare dispus sa faca acest pariu. Inclusiv in nume personal, in calitate de investitor particular. Presedintele Volksbank a investit 9 mil. euro intr-un proiect rezidential la Crevedia – localitate din apropierea Bucurestiului, unde s-a mutat din momentul in care a preluat sefia bancii –, iar acum pregateste o noua investitie in imobiliare, de 5 milioane de euro.

Inapoi in universul bancar, presedintele unei banci care a preferat sa ramana anonim spune ca „creditele cu ipoteca, unde garantiile sunt baza, dau o anume stabilitate businessului in sine“. Nici Andrei Diaconescu, partener in casa de investitii Capital Partners (al carei control a fost preluat recent de Piraeus Bank), nu vede riscuri mari in expunerea spre real estate. Unul dintre motive ar fi acela ca rata de penetrare a creditului este, in general, scazuta in Romania – raportat la tarile din jur. Asta fara a mai aduce in discutie raportul creditelor imobiliare din totalul creditelor acordate. Conform datelor BNR de la jumatatea anului, doar 30% din creditele acordate in valuta si 4% din cele in lei erau imobiliare. Cu alte cuvinte, exista in continuare loc de crestere. Totusi exista si unele riscuri. Insa potentiala lor sursa nu e neaparat structura portofoliului, cat, mai ales, cresterea accelerata. Doar in timpul mandatului lui Schreiner (din 2006), activele bancii s-au triplat, iar „orice crestere rapida implica riscuri“, dupa cum comenteaza Andrei Diaconescu de la Capital Partners. Face insa si o completare: riscurile sunt mici.

In opinia bancherului de investitii, doua sunt cauzele care ar putea duce la aparitia unor cazuri de „default“: creditele neperformante – spus intr-un limbaj mai accesibil, imposibilitatea unui client de-asi continua plata datoriei – si posibilitatea ca valoarea imobilului cumparat prin credit sa scada semnificativ, fara sanse de redresare intr-un viitor previzibil. Or, spune Diaconescu, aceste riscuri sunt scazute in Romania. Ca o completare, unul din motivele prabusirii pietei imobiliare din SUA a fost faptul ca o parte dintre clienti au cumparat case in scop speculativ, nu pentru a locui in ele. Iar scaderea preturilor pe intreaga piata i-a determinat sa van da repede si in paguba, alimentand astfel prabusirea generala a preturilor.

NEW BUSINESS. Schreiner este insa constient ca principiul „cosurilor diferite“ se poate aplica inclusiv in cazul unei banci al carui salt in clasamentul general uimeste pe toata lumea. „Oamenii trebuie sa perceapa Volksbank, dincolo de banca creditului imobiliar, cu produse flexibile si accesibile, ca o banca full services“, spune Schreiner, care pregatese acum diversificarea portofoliului pentru 2009.

Concret, sfarsitul toamnei va aduce in oferta Volksbank doua noutati: Direct Banking si Private Banking. Direct Banking se adreseaza clientilor cu venituri medii si peste medie, utilizatori ferventi ai Internetului – sau „very sofisticate Internet Banking“, dupa cum ii descrie Schreiner. „Este o banca virtuala, pana la urma, dar accesibila pe operatiuni foarte sofisticate“, detaliaza seful bancii. Doua dintre avantajele competitive ale acestui gen de serviciu sunt dobanzile bune la depozite si comisioanele de operare mai mici decat la ghiseu. In cifre concrete, Schreiner estimeaza ca va avea 1.000 de clienti pe Direct Banking pana la sfarsitul anului si de zece ori mai mult pana la finele lui 2009.

In ceea ce priveste serviciul de Private Banking, seful Volksbank si-a propus atragerea a 200 de clienti pana la sfarsitul anului si alti 500 anul viitor. Tot la capitolul dezvoltare figureaza si dorinta lui Schreiner de a creste resursele proprii de finantare, in conditiile in care pana acum – cum altfel? – cresterea bancii a fost sustinuta de grupul-mama. „Fara sustinerea din grup – strong back-up – nu am fi putut creste asa mult“, explica Schreiner, care adauga ca, in Romania, maturitatea depozitelor e pe termen mediu si scurt, in vreme ce businessul Volksbank „e bazat pe creditele imobiliare si ipotecare pe termen lung“. Si cum va fi posibila o dezvoltare care sa aiba la baza bilantul propriu? „Viena asteapta de la noi cresterea surselor proprii, a depozitelor in special, pentru ca e loc“, raspunde austriacul. In aceasta directie, el se gandeste la o promotie pe depozitele in euro, pe care le va „remunera foarte bine“. Daca Volksbank are acum un confortabil 12% din piata creditului imobiliar, la depozite cota este de doar 2%. Obiectivul? El vrea ca in doi ani sa ajunga la 6% din piata depozitelor, iar in cinci ani la 10%. Cu alte cuvinte, ideea este sa scada ecartul dintre volumul creditelor si cel al depozitelor, ceea ce poate genera o crestere sa na toa sa.
IN LOC DE CONCLUZIE. Pe de alta parte, diversificarea va avea problemele ei, iar Schreiner o spune cel mai bine: „Cand esti deja asimilat cu un anume produs (creditul imobiliar – n.r.), e dificil sa treci si pe alt segment. Dar pana atunci, estimarile de crestere ale bancii au fost de mult depasite. Sa ne amintim ca, initial, Schreiner si echipa lui aveau asteptari mult mai modeste – intrarea in top cinci peste doi-trei ani. In acelasi timp, avansul surprinzator al Volksbank nu poate fi disociat de contextul general. O sursa bine informata din mediul bancar spune ca Raiffeisen Bank – ocupanta locului trei dupa rezultatele din iunie – a pierdut din cota de piata pe fondul externalizarii unei parti din active: concret, acordarea unor credite pe bilantul companiei-mama pentru diminuarea riscului businessului din Romania. Din cifrele publice, in momentul de fata Raiffeisen Bank si Volksbank au fiecare cam 6% din piata. Din declaratiile lui Schreiner, Volksbank ar avea ceva mai mult. Lucrurile se vor mai cer ne insa in lunile care au mai ramas pana la sfarsitul anului. In tot acest timp, Schreiner trebuie sa se gandeasca la doua teme cel putin la fel de importante ca si locul in clasament – noile norme de creditare ale BNR (tot mai restrictive privind creditarea) si scaderea – cel putin conjuncturala – a creditului ipotecar.

---

Portret de bancher

Avocat de profesie, austriacul Gerald Schreiner (41 de ani) a venit in Romania in 2003, in calitate de vicepresedinte al Volksbank. Din 2006 a devenit numarul unu in ierarhia bancii.

1. DE LA DREPT LA BANKING. Dupa ce a absolvit Facultatea de Drept din Salzburg, Schreiner s-a angajat intr-o companie de avocatura. La scurt timp insa, renunta la cariera de avocat pentru cea de bancher. „Domeniul bancar parea mult mai provocator“, isi explica el decizia. Intr-o prima etapa a lucrat ca ofiter de cont la departamentul de Restructuring Finance din Bank Austria AG.

2. TOT BANKING. Isi continua cariera in aceeasi banca trecand la departamentul de Clienti Internationali, unde lucreaza intre 1996 si 1999. Ulterior, devine director al departamentului de clienti corporate din cadrul Raiffeisen Zentralbank AG. „Atunci am invatat practic bankingul, intr-o perioada de ascensiune a ambelor banci pentru care am lucrat“, isi aminteste Schreiner.

3. INVESTITOR PRIVAT. Dupa plecarea din Raiffeisen – episod pe care nu vrea sa il comenteze –, Schreiner face un popas in mediul privat, de data asta ca partener intr-o companie de consultanta. In paralel cu activitatea sa la Volksbank Romania a demarat o investitie privata in real estate – noua milioane de euro intr-un proiect rezidential in apropierea Bucurestiului – si urmeaza sa faca o a doua investitie, in acelasi domeniu, de cinci milioane de euro.

---

Cine, ce, cat

Potrivit ultimelor cifre oficiale – facute publice de BNR in iunie 2008 –, Volksbank ocupa la acea data locul al patrulea in clasamentul dupa active, dominat, in ordine, de BCR, BRD SocGen si Raiffeisen. Gerald Schreiner sustine ca, intre timp, banca pe care o conduce a urcat pe locul trei. La momentul iunie 2008, distanta dintre Volksbank si Raiffeisen era de doar 70 mil. euro.

1. CU SPATELE LA PIATA. BCR ramane cea mai mare banca din sistemul bancar romanesc, desi in ultimii doi ani – dupa ce Erste a preluat pachetul de control – cota sa de piata a scazut constant. Daca in anul achizitiei BCR detinea 27% din totalul activelor bancare (in 2004 avea 30%), la jumatatea acestui an, cota sa de piata a coborat pana la un 21%. Cauza principala: durata mult peste asteptarile initiale ale managementului procesului de restructurare. De altfel, unul dintre obiectivele principale ale noului presedinte executiv, Dominic Bruynseels, este recastigarea cotei de piata pierdute din 2006 incoace.

2. NO. 2, NO. 1. BRD-SocGen isi pastreaza si ea locul – a doua mare banca din Romania –, cu o cota de piata de peste 15%. Pe de alta parte, exista si clasamente in care BRD este pe primul loc – anul trecut, ban ca a castigat cursa in materie de profit, inaintea rivalei BCR, care a trecut pe locul doi. Totodata, francezii au intrecut BCR si in ceea ce priveste numarul de sucursale. In momentul de fata este singura banca non-austriaca din top 4.

3. PROFIT, NU COTA. A treia banca dupa active, conform cifrelor BNR din iunie, ar fi Raiffeisen Bank, cu o cota de putin sub 6% in iunie. Banca a pierdut doua procente in ultimii trei ani pentru ca s-a concentrat mai mult pe cresterea profitului si pe restructurarea portofoliului de credite.