Echipamentul performant pe care il folosim, cunostintele pe care le acumulati in perioadele de training, [detalii]
COVER STORY: Cum fac afaceri evreii din România
16 mar 2010 , Money Express
De ce au evreii succes în business?
Producătorul de vinuri Halewood mizează pe piața americană
16 mar 2010 , Money Express
Când o piață moare, nu încerci să o resuscitezi, ci cauți alta. Aceasta pare ...
Anca Bidian (Kiwi Finance): “Criza s-a terminat!”
16 mar 2010 , Money Express
Un început despre cel mai așteptat sfârșit.
Tamur Goudarzi‑Pour (Lufthansa): "Porția noastră va fi mai mare"
16 mar 2010 , Money Express
Avansată căpitan secund al aeropieței românești, Lufthansa atacă anul acesta culoarul de zbor al ...
Goodbye B’estfest
16 mar 2010 , Money Express
După trei ani de la înființare, cel mai mare festival al României face o ...
COVER STORY: Bobby Păunescu, mogul de modă nouă
09 mar 2010 , Money Express
Două ziare‑emblemă, „EvZ“ și „Capital“, au fost cumpărate – e oficial – cu cash ...
Ce obstacole trebuie să depășească Duster ca să cucerească piața?
09 mar 2010 , Money Express
Duster, noul model copt de Dacia, ar trebui să reprezinte a doua venire pe ...
Injecția de capital
09 mar 2010 , Money Express
Cât ai spune Sensiblu și Catena, epidemia deficienței de cash flow din industria farmaceutică ...
Petrom City, un oraş de vânzare
09 mar 2010 , Money Express
În culisele pieţei imobiliare a început să circule o informație care va stârni, fără ...
Pleșea, omul care merge contra curentului în imobiliare
09 mar 2010 , Money Express
Ați auzit de antreprenorul care mai investește în real estate? Nu e o retorică ...
DOMOlirea lui Ostahie
02 mar 2010 , Money Express
La 18 ani de la înființare, compania Altex și‑ar putea sărbători un majorat trist ...
COVER STORY: Orașul fantomă: un uriaș pariu imobiliar pierdut
02 mar 2010 , Money Express
Pierderi de trei milioane de euro pe lună: iată deznodământul pariului imobiliar făcut de ...
Americano nu e o doar o alta terasa din San Francisco si nici doar unul dintre locurile pre ferate de intalnire ale celor din industria online. Americano e un paradox – e locul in care poti purta o discutie discreta vorbind cat mai tare. Toata lumea o face, iar vocile se acopera unele pe altele. In fond, la cate companii se nasc in Silicon Valley, lumea e mai interesata de propria discutie decat de planurile de viitor ale vecinului de terasa.
INVESTITIA. Americano e si locul in care, pe 17 aprilie 2008, Alexis Bonte, actionar majoritar al Tevin Solutions, dezvoltatorul jocului online eRepublik, s-a intalnit cu un avocat – care a cerut sa nu-i fie mentionat numele in acest context – care face legatura intre antreprenorii in cautare de finantare si marile fonduri de investitii specializate pe IT din Valley. Una dintre replicile de atunci ale avocatului a fost ca jocul online al lui Bonte ar fi mult mai usor de „vandut“ daca Tevin Solutions ar avea sediul in California, si nu in Europa – 20 de angajat i lucreaza in Bucuresti pe partea de dezvoltare-programare-design, iar o alta echipa de la biroul din Madrid se ocupa exclusiv de marketing.
In luna mai, Bonte anunta vanzarea a 11% din partile sociale ale companiei, pentru 550.000 de euro. Alexis Bonte a platit 150.000 de euro pentru a-si mari participatia pana la 70% si a adus in actionariat fondul de investitii francez AGF Private Equity (4% pentru 200.000 de euro, una din cele mai mici investitii operate de-a lungul istoriei sale) si alte 8 persoane fizice, cunoscute in industria online din Europa (4% pentru 200.000 de euro). Unul dintre acestia – Brent Hoberman – a fost proprietar al lastminute.com, un portal pe care Bonte l-a condus vreme de sase ani. „Faptul ca fostul meu sef a investit in eRepublik e un semn bun pentru investitori“, considera Bonte. Capitalul obtinut a fost investit in dezvoltarea versiunii V1 si in modificarea designului, putand pastra ca optiune si deschiderea unui centru in Statele Unite ale Americii. E o optiune pentru viitoarea runda de finantare a carei data nu a fost inca fixata. Pentru runda urmatoare de finantare, cea institutionala (adresata exclusiv institutiilor financiare – n.r.), vom avea grija sa tintim echilibrul potrivit intre a obtine suficienti bani (...), dar nu prea multi, pentru a nu ne pierde creativitatea si bunul-simt“.
NOUL RISC. Peste cateva zile, jocul iese din versiunea beta, etapa de inceput in dezvoltarea produselor IT menita sa testeze reactia utilizatorilor pentru a putea aduce imbunatatiri. Construit pe trei module – militar, economic si politic –, jocul s-a inspirat din batranul joc cu zaruri de strategie si tehnica militara Risc, pe care au fost grefate elemente din lumea reala. Ideea a prins, iar sentimentele nationaliste din offline au fost eliberate in Internet, asa cum au speculat si dezvoltatorii eRepublik. Japonia a cucerit Coreea de Nord, Turcia a sters de pe harta Israelul, iar jucatorii din Romania si Moldova au votat unirea celor doua tari, la cererea celor dintai. Moldova avea prea putini jucatori pentru a putea rezista singura, iar Romaniei i-a prins bine aportul suplimentar de forte, slabita fiind de luptele castigate cu Ungaria si Ucraina.
Bonte puncteaza aceasta abordare ca unul dintre elementele diferentiatoare fata de alte jocuri. In loc sa construiasca „o fantazie eroica sau o lume SF“, cum spune Bonte, eRepublik are aceleasi ingrediente ca lumea reala. „Ce ar face oamenii daca le-am da sansa unui inceput proaspat, intr-o lume noua, dar bazata pe cea reala? Se va mai impune democratia? Va fi capitalismul cel mai bun sistem? Vor evita oamenii razboaiele?“. N-au facut-o pana acum. Ba chiar se poate observa ca relaxarea data de imaginarul acestei lumi le-a dat curaj internaut ilor sa actioneze strict emotional. Un exemplu este faptul ca, in eRepublik, Statele Unite au ocupat Canada.
SURSE DE VENITURI. In V1, prima versiune stabila a eRepublik, vor fi depasite cate va dintre minusurile remarcate de dezvoltatori, iar jucatorii tarilor invadate vor putea incepe miscari de eliberare. O decizie care isi are argumentele ei, pentru ca, desi jocul s-a lansat initial cu 43 de tari, mai exista acum doar 29. Noii jucatori care se vor inscrie vor fi mai putin motivati sa o faca daca isi gasesc tara deja ocupata. Tot pentru a stimula cresterea numarului de utilizatori, in viitoarea versiune va fi adaugata lunar cate o tara noua, din randul celor a caror populat ie a fost considerata prea mica pentru a putea atrage un trafic in varianta beta a jocului. Ca numar de utilizatori, tintele propuse sunt de 400.000 pana la finalul acestui an si „2–3 milioane in urmatorii ani“. Cele legate de venituri si profitabilitate nu au fost dezvaluite pana acum. Se stie doar ca veniturile vor veni prin doua canale. In primul rand, jucatorii pot cumpara o moneda valabila in orice tara a eRepublik – „gold“ – prin tranzactii intermediate de ePayment, serviciul romanesc al lui Radu Georgescu de la Gecad, sau prin PayPal. A doua modalitate este publicitatea – in medie, un utilizator eRepublik pe trece 14 minute in „lumea noua“, vizualizand 18 pagini diferite din joc, oricare dintre acestea fiind un potential suport pentru reclame.
MINUS SI PLUS. Gamerii ar putea reprosa eRepublik, fara a putea fi contrazisi, ca grafica si elementele vizuale sunt departe de cele oferite de noile generatii de jocuri pentru computer. Grafica in doar doua dimensiuni foloseste text si imagini, iar totul arata simplu, chiar prea simplu pentru jucatorii inraiti. Pe de alta parte, prin elementele sale, jocul a inventat o nisa proprie, pe care Bonte o numeste MOSSG (Mas sive Online Strategy Social Game), iar faptul ca nu este gandit pentru gamerii pursange ii mareste sansele de a de veni un produs mass-market. Ganditi-va la platforma Nintendo Wii, cea care a ie sit din batalia consolelor cat mai puternice – purtata acum intre Sony PlayStation si Microsoft Xbox – lansand un joc de tenis in care telecomanda e folosita pe post de racheta. „E bazat pe text si imagini in asa fel incat sa poata fi jucat oriunde, de pe orice device“, spune Bonte.
Alegerea simplitatii in detrimentul spectaculosului are legatura si cu asa-numita strategie de „reverse ingeneering“ adoptata. Actualul joc este doar „un prototip“ al unei variante mult mai complexe, ce ar urma sa apara peste cativa ani. Dezvoltarea unui joc poate consuma cativa ani si milioane de euro investiti in salariile programatorilor. „Noi am scurtat totul“, spune Bonte. A preferat sa construiasca functionalitatile jocului si sa atraga utilizatori pentru a-si dovedi lui si investitorilor ca este un concept viabil. Zarurile au fost aruncate.
Businessul eRepublik.com
Spre deosebire de alte jocuri, eRepublik nu este pentru cei avizi de jocuri pe calculator. Alocarea a 20 de minute zilnic e suficienta pentru a evolua si nu este necesara instalarea unui program pe PC.
1. CONCEPT. Ideea i-a venit acum doi ani lui George Lemnaru, un tanar absolvent al ASE, plecand de la jocul offline de strategie militara „Risc“, in care jucatorii lupta sa cucereasca alte tari aruncand cu zarul. A adaugat insa doua module noi – un simulator economic si unul politic – pentru un grad de realitate mai mare si a ales varianta online.
2. PROTOTIP. Conceptul a putut fi pus in practica doar dupa ce Alexis Bonte, un cunoscut manager online de nationalitate franceza, a fost atras de idee si a cumparat la inceputul anului trecut 67% din compania Tevin Solutions, dezvoltatorul eRepublik, investind 100.000 de euro.
3. VERSIUNEA 1. Promovarea jocului prin retele sociale gen Twitter si Facebook a adus numai in prima saptamana 10.000 de utilizatori din 43 de tari, in noiembrie 2007. Prin conexiunile in industria online europeana, Bonte a atras 8 persoane si un fond de investitii in prima runda de finantare. La un an de la debut, jocul este evaluat la 5 milioane de euro.
In actiuni
Prima runda de investitii in eRepublik, derulata in luna mai, a adus in actionariat presedintele last.fm, unul din cele mai utilizate servicii de muzica gratuita lume, si doi dintre fostii proprietari ai lastminute.com, vandut in 2005 pentru un miliard de euro.
70% Alexis Bonte
22% George Lemnaru
4% AGF Private Equity
4% opt persoane fizice: Brent Hoberman, Laurent Laffy, Philippe Seignol, Diego Meller, Veronique Marsot Seignol, Stefan Glaezner, Alexandre Almajeanu, Mihai Crasneanu (distributie inegala).


ANTREPRENOR.NET / Francize

