Home»Slideshow » COVER STORY - Definitiile lui 2009

COVER STORY - Definitiile lui 2009

2009-01-06 12:00

de Mona Dirtu

Cine-si doreste sa afle cum va fi 2009 pornind de la prognozele pe care le-au facut oamenii de afaceri in ultimele luni are toate motivele sa fie descurajat. Declaratiile sunt presarate cu „nu stim“, „probabil“, „nimeni nu poate spune“, „daca“, „vom vedea dupa primul trimestru“, „avem mai multe scenarii“, „lucram cu mai multe bugete“.

Dinu Patriciu, de pilda, e pregatit si pentru 25$ pe baril, si pentru 200$ pe baril, potrivit unei declaratii din „Economia in 2009“, un anuar „Business Standard“ aparut pe piata acum doua saptamani. Lui Constantin Stroe ii e la fel de imposibil sa spuna cat va produce si cat va vinde anul acesta – „in acest moment, nu vedem nici cu 2-3 saptamani in fata“, marturiseste el. Primele cuvinte pe care le-a spus Laszlo Diosi, CEO-ul OTP Bank Romania, cand a fost intrebat de MONEY EXPRESS despre 2009 – „in urmatoarele cinci zile...“, a inceput el, glumind amar pe seama incertitudinilor din sistemul bancar – arata, pana la urma, ca impredictibilitatea, dominanta ultimelor luni, a paralizat businessul si face ca orice prognoza sa fie privita in acest moment cu rezerve.

Chiar si intr-o asemenea ceata, cateva contururi se disting totusi.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ceea ce mediul de business a aflat deja pe propria piele: 2009 va fi un „an al incertitudinilor“. Antreprenorii si managerii au nevoie sa-si stabileasca insa o directie tocmai pentru ca au intrat in „ape necartografiate“, cum le numea jurnalistul Radu Soviani in decembrie, deci sa incerce sa-si imagineze, in ciuda avalansei de necunoscute, cum va arata 2009. Va fi „un an al schimbarii proceselor in companii“, crede Dan Ostahie (Altex). Al „reducerii costurilor“, spune Florin Pogonaru (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania – AOAR), sau al „managementului costurilor“, in formularea Lilianei Solomon (Vodafone). Un an al „survival of the fittest“, crede Octavian Radu (RTC Holding). Un an neobisnuit, cu alte cuvinte.

1. ANUL TREZIRII LA REALITATE. Primul lucru care se poate spune despre 2009 e ca nu putea fi, oricum, atat de bun ca 2008 – un an despre care Dan Pascariu, presedinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac, crede ca va ramane „pentru totdeauna“ un varf. „Imi este greu sa cred“, spunea el in cadrul seriei de emisiuni „Unde investim in 2009“ realizate in decembrie de Money Channel, „ca economia Romaniei se va mai intalni cu ritmuri de crestere de 9%“. Sistemul bancar, exemplifica Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC – care conduce si Asociatia Romana a Bancilor (ARB) –, a avut o crestere a creditarii de 50% intre septembrie 2007 si septembrie 2008. Cadem de sus, cu alte cuvinte, adica venim dintr-o epoca in care „exuberanta a fost la ordinea zilei“, dupa cum se exprima presedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu.

O incetinire era prevazuta pentru 2009, iar mediul de business in ansamblul lui abia se pregatea psihologic pentru ritmuri de crestere mai degraba europene decat asiatice in momentul in care criza globala „a lovit fulgerator“, chiar si pentru un bancher cu experienta cum e Dan Pascariu. Si mai rau e ca economia romaneasca, spre deosebire de cele occidentale, nu a avut vreme sa se obisnuiasca nici macar cu ideea ca ciclurile economice sunt parte din viata in capitalism. Valeriu Nistor, Managing Partner la Soar Management – care, printre altele, face si management de criza –, povestea ca la inceputul lui 2008 a prognozat pentru unul dintre clientii lui o scadere a businessului cu 20%. Actionarii au fost, povesteste Nistor, scandalizati: ani de-a randul afacerea crescuse si le era aproape imposibil sa conceapa ca, deodata, sunt nevoiti sa joace intr-un scenariu al scaderii. Sigur, Romania a trecut prin criza din ’97-’98, dar nimeni nu crede ca e vorba de acelasi lucru. Dan Pascariu, de pilda, spune ca e ingrijorat nu de companiile mari, ci de cele mici si mijlocii, ai caror proprietari nu par sa fie constienti de ce-i asteapta.

2. ANUL SCENARIILOR. Un al doilea lucru cert despre 2009: mediul de business va opera cu mai multe scenarii decat a facut-o vreodata, intocmite mai degraba pe asa-numitele „educated guesses“ – deci pe experienta si pe fler – decat pe date, de vreme ce elementele de certitudine sunt atat de putine. Anul care abia a inceput arata, acum, ca un sistem complex de ecuatii cu o multime de necunoscute – printre ele politica noului guvern si a BNR – din care rezulta, pe buna dreptate, mai multe scenarii de lucru. Majoritatea coplesitoare a oamenilor de afaceri intervievati de „Business Standard“ pentru „Economia in 2009“ lucreaza, de pilda, cu 2-3 cursuri de schimb pentru euro si cu 2-3 scenarii de business plan: pesimist, de stagnare, optimist. „E mai periculos acum“, glumeste Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, „sa fii optimist decat pesimist“. Si pentru ca exista mai multe scenarii, majoritatea companiilor au si mai multe bugete.

Flamingo International, de pilda, anunta inca de la inceputul lui decembrie ca lucreaza cu doua business planuri pentru 2009 si ca va decide pe care il aplica in functie de rezultatele pe primul trimestru. Toata lumea asteapta, de altfel, aceste rezultate si toata lumea prevede un prim trimestru foarte prost – si nu e exclus ca asta sa fie, pana la urma, o profetie autoimplinita. Multi „si-au ingustat perspectiva la primul trimestru“, spune Valeriu Nistor de la Soar, care crede ca asta e un lucru rau. Si nu se intampla doar in Romania: un sondaj facut de o revista a finantistilor americani, „CFO“, arata ca doar 10% dintre respondenti spun ca pot face prognoze pe trei trimestre sau mai mult, 16% doar pe un trimestru si 33% nici macar pe un trimestru (17% pot prognoza ce se va intampla doar in urmatoarele doua saptamani si 16% declara ca sunt „in intuneric“, adica nu pot face nici un fel de previziune).

Pentru Romania, scenariul scenariilor arata acum cam asa: primul trimestru va fi dezastruos, in al doilea vor aparea primele semne de revigorare si primele estimari mai clare – probabil in aprilie, crede Cristian Nacu de la Enterprise Investors, care spune ca managerii pe care ii cunoaste lucreaza, cu o singura exceptie, cu bugete anuale – dupa care vor urma o vara confuza si o toamna ceva mai dinamica. Sperantele sunt transferate, cu alte cuvinte, spre a doua jumatate a anului.

3. ANUL CASH-FLOW-ULUI. De ce le e teama oamenilor de afaceri, de fapt? Dan Ostahie, proprietarul Altex, a lansat intrebarea la Gala Money Channel din decembrie si a si raspuns primul la ea: se teme ca bancile sa nu-i ceara, din motive ce tin mai degraba de contextul macroeconomic decat de businessul propriuzis, sa ramburseze creditele cu care si-a alimentat pana acum capitalul de lucru „si sa nu ne mai putem finanta activitatea“. O paranteza: directorul de investitii de la Interamerican Pensii, Radu Craciun, crede ca aceasta criza ar putea lansa, in sfarsit, piata de obligatiuni corporatiste ca sursa alternativa de finantare. „Deocamdata nu finantam afaceri romanesti“, spune el, si „suntem nevoiti sa cumparam obligatiuni emise de banci straine, in vreme ce firmele romanesti continua sa ignore aceasta piata si aceasta industrie“.

Revenind la Dan Ostahie: desi vorbeste despre compania lui, proprietarul Altex formuleaza de fapt ingrijorarea cea mai mare a mediului de afaceri. Expunerea financiara pe termen scurt si cresterea dobanzilor, pe de o parte, si scaderea veniturilor, de cealalta, explica Valeriu Nistor, vor pune probleme de cash-flow, care a devenit preocuparea nr. 1 intr-o Romanie fara un exercitiu constant al managementului costurilor. Antreprenorii, in special, nu-si fac in general proiectii de cash pe intregul an, constata Nistor – din nestiinta, pentru ca nu sunt constienti ca acest lucru e esential, pentru ca au trait intr-o economie in care lipsa proiectiilor era suplinita de cresteri constante ale veniturilor. Acestea ar fi motivele pentru care controlul costurilor va trece pe primul plan in businessuri antreprenoriale – Ostahie, de pilda, dupa ce si-a descentralizat compania, trece acum printr-un proces de recentralizare, pentru a putea controla costurile mai bine –, fapt care genereaza ingrijorare si in businessuri despre care se crede ca ar fi la adapost.

De pilda, Liliana Solomon, CEO Vodafone, crede ca proprii clienti corporate ar putea taia si din cheltuielile de comunicatii. Rationamentul e intemeiat: sigur, sunt businessuri ce-si vor creste cheltuielile telecom – cu 20%, spune Teodor Alexandrescu, presedinte al AIG Life – pentru ca se asteapta la o crestere a veniturilor, dar probabil ca vor fi mai multe companiile care vor taia din ele. „Nu cred ca este linie din P&L (profit &loss – n.r.) la care sa nu ne uitam astazi“, subliniaza Octavian Radu, care e de parere ca oamenii de afaceri vor fi mai atenti decat pana acum daca angajatul caruia ii platesc factura telefonica vorbeste in interes de serviciu sau personal. Discutia se invarte, prin urmare, in jurul a ceea ce se numeste „disposable income“ pe anul viitor – fie ca e vorba de cheltuieli facute de companii sau de clienti obisnuiti –, care va scadea fara indoiala. Nimeni nu stie, insa, cu cat.

4. ANUL DARWINISMULUI ECONOMIC. Un „disposable income“ mai mic inseamna, evident, vanzari mai mici – „toate o sa se vanda mai putin, o sa crapam unii sau altii, despre asta e vorba“, spune pe sleau Octavian Radu. Discutia despre 2009 se poarta, deci, in termenii asa-numitului „darwinism economic“, in care bancile, crede Dan Pascariu de la UniCredit, se vor afla in ingrata pozitie de a stabili, dupa ce-si pun propriul diagnostic, soarta companiilor expuse financiar. Sigur, bancilor le lipsesc acum banii pentru termen mediu si lung, capitalul de lucru al companiilor continuand sa-l finanteze – dar peisajul continua sa fie dominat de neincredere. Iar neincrederea isi are justificarile ei. Florin Pogonaru de la AOAR, de pilda, spune ca-i intelege pe bancheri: daca un om de afaceri nu stie nici el cum va arata exact business planul lui pe 2009, cum sa aiba incredere bancherii sa finanteze un plan pe care antreprenorul insusi il priveste cu neincredere?

„Suntem un organism paralizat, in care nu circula sangele“, spune Pogonaru, care crede ca de restabilirea circulatiei, deci a increderii intre banci si companii, raspunzator e noul guvern. Dar chiar daca Executivul isi va implini misiunea, la sfarsitul lui 2009 tot ne vom numara invinsii si invingatorii. Iar invingatori vor fi cei in care „se vor reactiva niste reflexe de supravietuire“ multumita carora au scapat cu viata din jungla ani lor ’90, spune Tiberiu Urdareanu de la UTI, adica cei ce vad oportunitatile chiar si atunci cand inoata in ceata. Un exemplu: pe o piata care asteapta o scadere de 20- 30%, cea a distributiei IT, Gabriel Marin, directorul Omnilogic, se asteapta la ce ea ce el numeste „o redistribuire violenta a firmelor“, dupa cum a declarat el pentru „Business Standard“. Stie ca sunt deja cativa jucatori care se pregatesc sa inchida. Ce face Marin in aceste conditii? „Asteptam sa se intample aceste lucruri si sa le luam clientii“. Despre asta e vorba, in esenta.

5. ANUL ZERO AL UNEI NOI EPOCI. Si o ultima certitudine despre 2009: incepe, cu acest an, o noua epoca. S-au dus vremurile „exuberantei irationale“ despre care fostul sef al Fed, Alan Greenspan, vorbea in 2007. S-a incheiat epoca scenariilor preponderent optimiste si a cresterilor masive in toate domeniile, a perioadei pe care Valeriu Nistor o numeste „economia cantitativa“ – in care oamenii de afaceri luau decizii multe, din care era important ca macar cateva sa fie bune. „Pe crestere, greselile erau corectate de la sine“, spune el. Incepe o perioada a rigorii, in care competenta manageriala, nu cresterea pietelor, va face diferenta.

O dovada? La Gala „Unde investim in 2008“ organizata de Money Channel, nici unul dintre invitati nu a exclus investitiile in real estate si cele pe bursa din planurile pe anul care a trecut. La doar un an distanta, in aceeasi sala a Palatului CEC, invitatii contemplau un real estate intrat in moarte clinica si recomandau investitiile pe bursa doar celor care stiu ce riscuri presupune piata de capital. In decembrie 2007, dominanta a fost optimismul, randamentele asteptate urcand spre 20-30% pe an. In decembrie 2008, s-a vorbit despre cash-flow, disposable income, despre cercul vicios al neincrederii si despre supravietuire. Se mai indoieste cineva ca o noua epoca tocmai a inceput?

---

Pregatiri pentru 4 lei/euro

Daca luam in considerare asteptarile grupurilor de prognoza, ale analistilor si ale companiilor, cursul de schimb se va invarti in 2009 in jurul cotei de 4 lei/euro.

1. „UN CURS UITAT“. Bugetul de stat porneste de la premisa ca euro va fi 3,6 lei, „un curs oarecum uitat, discutat undeva, in campania electorala“, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC.

2. CEL MAI PROBABIL CURS. Cele mai multe companii consultate de MONEY EXPRESS – din care mare parte lucreaza cu bugete facute pe doua variante de curs – se asteapta ca in 2009 euro sa se invarta in jurul valorii de 4 lei, deci semnificativ peste estimarea oficiala si peste cea a Comisiei Europene, de 3,79 lei/euro.

3. WORST CASE SCENARIO. Mediul de afaceri se asteapta, in acelasi timp, la puseuri de depreciere. Vom ajunge la 4,3 lei/euro? Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac, spera ca nu si spune ca, la acest curs, multe banci, inclusiv a sa, ar trebui sa-si puna problema recapitalizarii.