Home»Analize » Andreas Maragkoudakis (Banca Romaneasca) vrea prudenta si profit

Andreas Maragkoudakis (Banca Romaneasca) vrea prudenta si profit

2009-04-14 12:00  Money Express

de Georgiana Stavarache

Sa fie un paradox? Cea mai mare majorare de capital din ultimul an din sistemul romanesc vine de la o banca al carei nume se opreste chiar sub linia imaginara ce delimiteaza topul celor mai mari zece banci dupa active de putonul cunoscut sub numele generic de “esalonul doi”. Numele sau e Banca Romaneasca, iar cei doi mari actionari – National Bank of Greece (89,07%) si BERD (10,21%) – au adus anul trecut, in doua etape, circa 100 de milioane de euro aport suplimentar la capitalul social.

“ULTRAPRUDENTA”. O teorie nescrisa a lumii bancilor spune ca un euro in plus la capitalul social inseamna 12 euro pe care o banca ii poate acorda in plus sub forma de credite. Sa fie, prin urmare, hazardanta ipoteza ca cele 100 de milioane de euro suplimentare ale sale i-ar putea permite Bancii Romanesti nu doar sa-si multiplice rapid creditele acordate, dar si sa-si majoreze actuala cota de piata de 3% – sub cea a suratelor elene Alpha Bank, Piraeus Bank sau Bancpost? Ar fi, spune CEO-ul Andreas Maragkoudakis, explicand ca Banca Romaneasca va fi “ultraprudenta” in 2009, urmarind o crestere de 10% a activelor, dupa un avans de 42%, anul trecut.

“Nu vrem sa fim mari si urati, vrem sa fim mici si frumosi”, spune mai putin formal bancherul grec si adauga ca, in perioade de criza, “a fi mare nu mai este un scop primordial pentru nici un business”. Totusi, unul din obiectivele lui Maragkoudakis pentru 2009 este mentinerea nivelului de profit realizat in 2008, un nivel-record pentru banca – “Anul trecut am avut un profit net de circa 26 milioane de euro. Pana acum, suntem in plan”.

EFECTUL GRECESC. Pentru a vedea mai bine viitorul, sa cautam semnele din trecutul Bancii Romanesti. Este detinuta de cel mai mare grup bancar din Grecia, National Bank of Greece (NBG), singura banca elena listata la New York Stock Exchange (NYSE) si una dintre cele mai solide banci europene – in primele zece dupa raportul credite/depozite (95%). Dupa cum este si una dintre primele banci aparute pe piata locala, la mijlocul anilor ‘90 – a intrat abia in 2003 in portofoliul NBG, artizanul pe atunci al unui tur de forta al achizitiilor in Europa de Sud-Est, regiune in care a bifat tara dupa tara – a cumparat United Bulgarian Bank (2000), Stopanska Banka (Macedonia, 2000), Banca Romaneasca (2003), Finansbank (Turcia, 2006) si Vojvodjanska Banka (Serbia, 2006).

Din momentul preluarii, capitalul social a crescut de la 10 la aproape 200 de milioane de euro, soldul creditelor acordate – de la circa 100 de milioane de euro la peste doua miliarde de euro, iar numarul de sucursale – de la 25 la 150.

Cum nici restul bancilor din sistem nu au batut pasul pe loc, cresterea Bancii Romanesti s-a concretizat intr-o cota de piata de 3% in momentul de fata, de la un 1% cat era in 2003.

“In Grecia suntem de departe cea mai mare banca. In Romania, am fost suficient de inspirati sa nu devenim prea agresivi”, e replica lui Maragkoudakis la observatia ca banca are o prezenta mai degraba discreta pe piata locala.

Foarte probabil, un alt motiv care i-a facut pe greci sa intarzie cresterea organica in Romania a fost si interesul pentru privatizarea CEC, in 2006 NBG fiind una dintre bancile ramase in cursa finala pentru privatizare, idee la care statul a renuntat in final. Dupa incheierea acestei etape, insa, Banca Romaneasca s-a concentrat pe cresterea organica, iar strategia a dat roade. Anul trecut, de pilda, banca si-a majorat cu 43% soldul creditelor acordate, cu 21% depozitele si cu 76% profitul net. Dar cum lumea bancara la nivel mondial a fost data peste cap in toamna anului trecut de falimentul Lehman Brothers, lucrurile nu aveau cum sa nu se schimbe.

NUMAI EXCEPTIILE. Maragkoudakis spune ca banca nu are in plan sa deschida noi sucursale anul acesta, ca va face angajari doar pentru unele pozitii-cheie (Banca Romaneasca are 1.700 de angajati in prezent) si ca planul de rebranding (schimbarea numelui in NBG) programat pentru prima jumatate a acestui an a fost amanat in asteptarea unei decizii finale de la Atena.

In ceea ce piveste creditarea, Maragkoudakis spune ca “pe primele trei luni au fost acordate noi credite, dar nivelul portofoliului este similar cu cel inregistrat la finele anului trecut”, si adauga ca se asteapta ca cele mai mari cresteri sa vina anul acesta pe segmentul corporate. Segment pe care tinteste o majorare de cota de la un actual 3,74% la un 4% pana la finalul anului. Sectorul imobiliar, care a fost in 2008 unul dintre motoarele de crestere ale bancii, este privit acum cu maxima prudenta. “Acordam credite sectorului imobiliar numai in cazuri exceptionale”, explica CEO-ul grec. Asta dupa un interval 2007–2008 in care Banca Romaneasca a finantat proiecte imobiliare de anvergura – vezi Upground (600 de locuinte si doua cladiri de birouri), o investitie de 260 de milioane de euro, dezvoltata in nordul Bucurestiului.

Oricum, expunerea pe real estate nu este foarte mare – 40% pe segmentul corporate si mai putin pe retail. Tot in 2009, banca se va concentra pe incurajarea economisirii – depozitele atrase au crescut cu 85% pe primele trei luni – si pe reducerea costurilor. Singurul lux pe care si-l va permite Banca Romaneasca anul acesta va fi mutarea sediului central in Euro Tower, prima cladire ecologica din Capitala.

INTREBAREA FINALA. Contextul odata detaliat, Maragkoudakis spune ca “am facut o prima majorare de capital pentru a ne sustine planul de afaceri si pentru ca am vrut sa avem fundamente cat mai bune. A doua majorare a avut ca scop mentinerea unui indicator de solvabilitate puternic in anticiparea unor probleme potentiale”. Banca Romaneasca are acum o solvabilitate (indicator care arata capacitatea de a absorbi eventuale pierderi generate de creditele neperformante) de aproape 21%, cu mult peste media din sistemul bancar romanesc, care era de 12,34% la sfarsitul anului trecut, si aproape tripla fata de cerintele impuse de reglementarile internationale – 8%. “Probabil ca e printre cele mai mari din sistem. Nivelul de solvabilitate mi se pare mai mult decat sanatos”, comenteaza Vlad Busila, partener la casa de investitii Capital Partners. De fapt, explica Maragkoudakis, si dupa prima infuzie de capital banca avea deja un indicator de solvabilitate mai mult decat confortabil, de 16%, dar actionarii au vrut sa-si ia toate masurile de siguranta.

Intre timp, cresterea puternica a depozitelor a dus si la o imbunatatire substantiala a raportului credite/depozite, de la aproape 250% la inceputul anului trecut la circa 189% la sfarsitul anului, media pe sistem bancar fiind de circa 130%.

Ramane insa o alta intrebare: dincolo de toate aceste cifre, cum va face Banca Romaneasca sa-si mentina si anul acesta profitul la nivelul-record al lui 2008 in conditiile in care creditarea incetineste? “Banii nu trebuie neaparat plasati sub forma de credite, pot fi investiti profitabil in titluri de stat, care sunt fara risc, sau pe piata interbancara”, emite o ipoteza un analist care a dorit sa ramana anonim. Mai ramane sa fie si demonstrabila.

---

Cine, cat, cand

Cele mai mari majorari de capital de la inceputul lui 2008 si pana acum din sistemul bancar au fost facute de Banca Romaneasca, Credit Europe Bank si Intesa Sanpaolo Bank.

Banca	Capital social subscris*	Luna
Banca Romaneasca	100	Martie și decembrie 2008
Credit Europe Bank România	99,85	Octombrie 2008
Intesa Sanpaolo Bank	69,24	Mai 2008
Millennium Bank	56,98	Februarie 2008 si februarie 2009
MKB Romexterra Bank	10,6	Mai 2008
Libra Bank	7,6	Iulie 2008

*Valorile sunt exprimate in milioane de euro; Sursa: bancile, Registrul Comertului