Ecranul de cerneala

Incerc din rasputeri sa nu devin foarte plictisitor atunci cand ma trezesc ca laud in fata cuiva caruia putin ii pasa minunile versiunii 2.0 a masinariei de citit Kindle, a Amazon. Pot lua cu mine in vacanta o biblioteca intreaga! Ajustez marimea scrisului! Rasfoiesc ziarul de dimineata fara sa ma dau jos din pat!

Fac insa o pauza si-mi amintesc de prietenul meu din copilarie, Scott H., caruia ii placea nespus sa se laude cu functiile sistemului sau stereo, dar avea numai patru albume pentru ca de fapt nu ii placea muzica chiar atat de tare.

EXPERIENTA VIITORULUI. Asa ca va cer scuze in avans daca sunt enervant de entuziast in legatura cu noul meu sistem de livrare a literaturii. La fel ca primele PC-uri, Kindle 2 e o unealta primitiva. Si, precum e-book-ul Rocket, din 1999 (524 titluri disponibile!), va starni rasete timp de inca un deceniu din cauza limitelor sale – ecranul alb-negru, lipsa sistemului de iluminare si intonatia robotica a functiei text-voce. Piata se va transforma si se va maturiza. Sony si Google au anuntat deja ca pregatesc noi atacuri la suprematia Amazon. Dar, oricat de mult ar evolua tehnologia, Jeff Bezos a creat o masinarie ce marcheaza o revolutie culturala.

Desi PC-urile si Internetul ne-au invatat sa citim de pe ecrane, ele nu au imbunatatit si experienta cititului. Imi amintesc de Bill Gates in anii in care Microsoft detinea revista online “Slate”, spunand in cadrul unui interviu ca a citit webzine-ul nostru tiparit – un omagiu ce a subliniat o imperfectiune inerenta. In ciuda avantajelor pe care le-au adus prin crearea si distribuirea textelor, ecranele au compromis, mai degraba decat sa sporeasca, sentimentul de pierdere in universul unui scriitor. Nu te poti cuibari pe canapea cu un laptop. Deocamdata, inventia lui Gutenberg mai are pana sa fie detronata din pozitia ei de cea mai buna tehnologie disponibila pentru cititul indelungat sau de placere.

Kindle nu e mai bun decat o carte tiparita in toate situatiile. Nu ai vrea sa citesti pe el o carte de arta sau o carte cu poze pentru copii, sau sa intri cu el in cada (te rog!). Dar in ultimele cateva saptamani, majoritatea cititului recreational l-am facut pe Kindle – cartea de aventuri “The Lost City of Z” a lui David Grann, romanul “Home” de Marilynne Robinson, “Slate”, “The New Yorker”, “The Atlantic”, “The Washington Post” si “The New York Times” – si pot spune cu sinceritate ca prefer acest citit in detrimentul celui pe hartie tiparita. Ofera o experienta fundamental mai buna si va produce cu siguranta una radical mai buna, odata cu viitoarele modele.

ARBITRAJ CULTURAL. Notiunea ca, in sine, cartile ca obiect isi incheie ciclul de viata e suparatoare pentru oamenii care le asociaza direct cu literatura si terifianta pentru cei care isi castiga traiul in structurile editoriale existente. Ca editor si iubitor de carti simpatizez cu ei. Dar de ce trebuie ca o civilizatie care citeste electronic sa fie mai putin culta decat una care taie copacii pentru a face asta? Si de ce ar trebui ca tranzitia de la pagina tiparita sa imputineze aprecierea si dragostea pe care o avem pentru tiparituri? Cartile de acum sunt perisabile, scrise pe hartie mai proasta ca niciodata, cu legaturi care se stramba si se rup. Intr-o lume in care mare parte a cititului il facem de pe ecrane, cartile ar putea prospera din nou, ca expresii ale mestesugului si designului. Declinul lor ca obiecte folositoare le-ar putea permite sa infloreasca, in calitate de obiecte de arta.

Insa in ceea ce priveste soarta editorilor, sunt mai putine motive de optimism. Amazon, care isi vinde cartile Kindle pe pierdere pentru a atrage pe toata lumea, va vrea la un moment dat sa castige bani de pe urma lor. Editurile vor fi, in cel mai bun caz, supuse la presiuni si vor pierde finantarile institutiilor intermediare, in cel mai rau caz. Amazon deja testeaza ideea de a deveni o editura fara hartie. A lansat recent, exclusiv pentru Kindle, o carte de Stephen King. In viitor ar putea deveni singurul editor de care are nevoie un autor. Intr-o lume lipsita de costurile fixe ridicate pentru tiparire si distributie, pe masura ce distanta dintre scriitori si edituri se micsoreaza, ce serviciu esential vor mai aduce editura Random House sau Simon&Schuster? Daca raspunsul e inainte de toate arbitrare culturala si editare, gigantii din publishing s-ar putea diminua, pe masura ce se dezvolta un model mult mai usor de editare de carte.

Lucrul de care ar trebui sa ne ingrijoram e ca sistemul actual sustine creatia literara, chiar daca in sila. Exista riscul ca inlocuitorul sa nu le permita la fel de multor scriitori sa castige atat de mult. Dar exista si sansa ca le va permite multora sa castige mai bine. Pentru jurnalismul de ziar, viitorul pare sumbru, pe moment. Pe masura ce modelul economic al reportajelor zilnice se prabuseste, pierdem structura de sprijin a colectatului de stiri la scara mare. In acelasi timp, Internetul a exins radical potentialul public al fiecarui jurnalist, aducand in acelasi timp o libertate noua de a experimenta si inova. Cand vine vorba de literatura, sunt optimist ca cititul electronic va face mai mult bine decat rau. Noile moduri de comunicare vor da nastere la noi forme si vor insufla in acelasi timp viata celor vechi. Cititul fara hartie ar putea face literatura mai importanta si accesibila decat a fost inaintea revolutiei tehnologice, asa cum a facut si Gutenberg.

 In cateva cuvinte

Anuntat pe 9 februarie 2009, Kindle 2 a ajuns pe rafturile magazinelor doua saptamani mai tarziu. Amazon nu a anuntat cifrele de vanzare ale Kindle 1, pe care insa Mark Mahaney, analist Citigroup, le estimeaza la aproximativ o jumatate de milion de unitati.

1) IN IMBUNATATIRI: Kindle 2 vine echipat cu o baterie mai performanta, o incarcare a paginilor cu 20% mai rapida, o memorie interna de 2 GB si poate stoca 1.500 de titluri; spre deosebire de primul model, nu are slot de memorie suplimentara SD.

2) IN EXCLUSIVITATE: Maestrul genului horror Stephen King a lansat o nuvela scrisa special pentru Kindle 2: “Ur”.

3) IN BANI: Noul cititor de e-books costa 360 de dolari; primul reader Kindle a fost lansat in noiembrie 2007, la un pret de 399 de dolari, redus ulterior la 359 de dolari.

4) IN TITLURI: Cartile in format digital pentru Kindle costa in medie 9,99 dolari, iar in baza Amazon sunt disponibile peste 230.000 de titluri.

5) IN WEB 2.0: In Kindle 2 au fost implementate RSS-uri de la 1.200 de bloguri, precum si versiuni digitale ale unor reviste si ziare.