Pierderi si migrene pentru companiile de leasing

• Foto

Recuperatorii Foto Photoland/Corbis

A fost o stire care nu putea trece neobservata: Tiriac Leasing a recuperat de la un client care nu si-a mai putut plati ratele un Rolls-Royce Phantom Cabriolet, cu 12.000 de kilometri la bord, pe care l-a scos la vanzare la 349.000 de euro (fara TVA), cu 30% mai ieftin decat pretul de catalog. Orice comentariu ramane o optiune prin excelenta subiectiva. La nivel de piata, insa, recuperarile de bunuri vandute in leasing au devenit “cu siguranta un fenomen al perioadei actuale”, dupa cum spune Dan Constantinescu, director executiv al liderului pietei de profil, UniCredit Leasing.

Fapt confirmat si de Mihaela Mateescu, directorul general al Raiffeisen Leasing, care admite ca in ultimele sase luni cifrele privind recuperarile de bunuri au cunoscut o singura evolutie: in sus. Date oficiale inca nu exista, iar estimarile celor din companiile de leasing pleaca de la un “A” de 2.500 de unitati si urca pana la un “Z” de 10.000 de unitati. UniCredit, de exemplu, recuperase pana la sfarsitul lunii martie 150 de masini, cu 60% mai multe decat in trimestrul I al lui 2008, in vreme ce divizia de leasing a Raiffeisen a recuperat din noiembrie 2008 si pana in prezent 220 de bunuri (preponderent autoutilitare si echipamente), total in care sunt incluse si 50 de autoturisme.

EXTERNALIZAREA. Dar mai importante decat amploarea fenomenului par sa fie efectele sale. “Societatile de leasing nu au ca scop detinerea de masini. Nu au infrastructura si nici personalul necesar sa se ocupe de problemele acestea”, explica Dan Constantinescu, nuantand ca, desi reprezinta doar o mica parte din businessul unei companii de leasing, recuperarile sunt genul de activitate care genereaza noi cheltuieli – cu firmele de avocatura, cu transportul la parcurile auto, iar apoi cu depozitarea, intretinerea si vanzarea. Iar din aceasta perspectiva, diviziile de leasing ale bancilor – ce reprezinta 60% din piata de leasing din Romania – par a fi cele mai afectate in contextul actual, avand un dezavantaj in plus fata de companiile care fac parte dintr-un grup auto, dupa cum observa Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB).

Tiriac Leasing, de exemplu, divizie a Tiriac Holdings, poate vinde masinile recuperate de la clienti prin intermediul companiei-sora Tiriac Auto. In schimb, diviziile de leasing ale bancilor se vad nevoite sa externalizeze tot ceea ce tine de recuperare. “In momentul de fata suntem in discutii cu cativa parteneri care ne fac o suma de servicii vizavi de aceste bunuri recuperate, inclusiv comercializarea lor”, spune Constantinescu de la UniCredit Leasing. In plus, la jumatatea lunii aprilie, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ca un client de leasing care nu isi plateste ratele sa poata fi executat silit numai dupa pronuntarea unei sentinte judecatoresti in acest sens. Daca executarile se puteau face inainte de aceste schimbari in cel mult o saptamana, in baza contractului de leasing, noile reguli vor ingreuna si mai mult procesul de recuperare al bunurilor. In cazul UniCredit Leasing, de exemplu, sub 5% dintre vehiculele recuperate sunt inapoiate personal de clienti.

NEVOIA DE BUSINESS. “Efectele hotararii Curtii Constitutionale sunt dezastruoase”, spune Dan Constantinescu, in opinia caruia pierderile firmelor de leasing vor fi si mai mari, deoarece perioada de recuperare poate creste cu una pana la sase luni, iar cheltuielile cu provizioanele vor fi si ele mai rdicate. E momentul compromisului. Inainte de a trece la recuperarea propriu-zisa – procedura ce demareaza dupa doua luni de neplata a ratelor –, firmele de leasing incearca sa gaseasca solutii pentru continuarea contractului: perioade de gratie, prelungirea perioadei de leasing si alte variante. Daca toate aceste demersuri esueaza, se ajunge in cele din urma la rezilierea contractului pentru respectivul bun, explica reprezentantii Raiffeisen Leasing.

Si cum “nevoia creeaza functia”, dupa cum se exprima Constantinescu de la UniCredit, dorinta societatilor de leasing de a vinde cat mai repede masinile recuperate – care astfel devin second-hand – a generat noi linii de business pentru terte firme. “Companii specializate pe acest gen de activitate nu existau inainte sa apara aceasta avalansa de reposesii din ultimele luni”, explica Mateescu de la Raiffeisen Leasing, companie care si-a depozitat masinile recuperate in trei spatii inchiriate in apropiere de Bucuresti. La randul sau, Claudiu Stanescu, director general al BCR Leasing, numarul doi pe piata de profil, spune ca vehiculele recuperate de companie se afla “in cateva locatii inchiriate de BCR Leasing sau in parcuri ale unor dealeri specializati in vanzarea de vehicule second-hand”.

“NU VINZI, TI LE IAU”. Car Logistics, divizia de administrare de flote a importatorului de piese auto Italoparts, este un exemplu-manusa de firma pentru care durerile de cap ale diviziilor de leasing ale bancilor s-au transformat in oportunitate. “Companiile de leasing vin la noi pentru ca le este mai usor decat sa se descurce singure. Avem locatia, angajatii necesari si intelegeri cu service-urile”, spune Alina Balanoiu, directorul executiv al companiei, explicand ca, pe langa activitatea principala a firmei – administrarea de parcuri auto, primul client fiind chiar UniCredit –, criza a conturat un nou business: administrarea si vanzarea vehiculelor recuperate de diviziile de leasing ale bancilor. Car Logistics detine un parc auto cu o suprafata de 10.000 mp si are printre clienti atat BCR Leasing (cu 128 de vehicule) si UniCredit Leasing (cu 38), cat si diviziile de leasing ale OTP Bank (21) si GE Money (13).

In plus, numarul de masini din parcul firmei este in crestere, numai in cazul BCR fiind vorba de 40 de vehicule aflate “pe drum”, dupa cum spune Alina Balanoiu. Veniturile companiei din administrarea si vanzarea de masini recuperate au crescut cu 15% pe primul trimestru al anului 2009 fata de aceeasi perioada a anului trecut, cea mai mare parte a veniturilor venind deocamdata din serviciile prevanzare – reparatii, intretinere si stocare. Comisioanele incasate de la societatile de leasing pentru aceste servicii sunt fie variabile – de pana la 3% din pretul la care este vanduta masina, fie fixe – de circa 200 de euro per masina vanduta, la care de multe ori se adauga si o taxa zilnica pentru stocare. Noul business, estimeaza Balanoiu, ar putea creste cu cateva procente ponderea afacerilor diviziei in cifra de afaceri a Italoparts – de la un 6% in 2008, dintr-un volum de aproape 2,5 milioane de euro. Medalia are insa si un revers.

Masinile societatilor de leasing nu pot sta in aceste parcuri la nesfarsit. “Societatile de leasing ale bancilor ne preseaza sa vindem masinile pentru ca au nevoie de lichiditati din orice sursa. Ne-au pus targeturi de vanzari: «nu vinzi, ti le iau»“, mai spune Alina Balanoiu. Dar in tot raul, si un bine: chiar daca veniturile din vanzare ale Car Logistics sunt scazute, persoanele care cumpara masini recuperate prefera de multe ori sa le achite “cu banii jos, pentru a scapa de orice risc care ar avea legatura cu bancile”. O tendinta care se confirma in special in cazul vehiculelor comerciale, al caror numar a crescut in cazul Car Logistics la peste 150, de la numai 20 anul trecut. In plus, Balanoiu mai vede o parte buna: atunci cand vanzarile masinilor vor incepe sa creasca, si veniturile companiei vor fi trase in sus. Un raspuns la intrebarea “cand va fi acest «cand»?” ramane, cel putin deocamdata, un exercitiu retoric.

FALSA IMPRESIE. Cum piata de leasing auto s-a prabusit in primul trimestru al anului – cand a scazut cu 60% fata de aceeasi perioada a lui 2008 –, sa vinzi vehicule recuperate in aceasta perioada e ceva mai greu decat pare. “De cele mai multe ori, aceste bunuri sunt vandute in pierdere de catre compania de leasing. Firmele de leasing nu cauta sa obtina profit din aceasta activitate, ci sa-si recupereze creantele aferente”, spune Mihaela Mateescu de la Raiffeisen Leasing. Potrivit lui Constantinescu de la UniCredit, pierderile companiei de leasing pot ajunge si la 50% din valoarea contractului, in functie de valoarea masinii, de starea sa tehnica in momentul recuperarii si de perioada de finantare.

De cealalta parte a contractului, in cele mai multe cazuri clientul nu-si rezolva automat problema datoriilor, odata cu inapoierea masinii catre societatea de leasing. “Aproximativ 80–90% dintre clientii care au returnat bunurile catre firmele de leasing sunt actionati in judecata pentru recuperarea pierderilor suportate”, spunea recent Madalina Hagima, managing partner la casa de avocatura Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii, intr-un interviu pentru agentia NewsIn. Si tot ea arata ca este vorba despre pierderi care constau in diferenta dintre valoarea de piata a masinii, valoarea ratelor restante, precum si alte taxe si costuri aferente. “Utilizatorii cred ca au un bun, ca au platit folosinta lui pentru o anumita perioada, si ca, returnandu-l, sunt eliberati de orice obligatie. Juridic, insa, lucrurile nu sunt deloc atat de simple”, mai explica Madalina Hagima.

Dincolo de teorie, Constantinescu de la UniCredit Leasing spune ca firma pe care o conduce se afla in procese cu unii dintre clientii rau-platnici, dar precizeaza ca nici unul din aceste procese nu este finalizat. Ba mai mult, nici procesele deschise in anii de dinaintea crizei, cand firmele de leasing recuperau un numar mult mai mic de masini de la clienti, nu au fost inca finalizate. “Este o zona in care nu exista multa experienta in piata”, crede Constantinescu, precizand totodata ca persoanele fizice, care intra sub incidenta legii protectiei consumatorului, au un tratament diferit decat cele juridice. Pe de alta parte, in cazul in care clientii aduc de bunavoie produsul cumparat la firma de leasing, spune avocatul Dinu Petre, de la casa Cunescu, Balaciu si Asociatii, acestia nu vor fi obligati sa plateasca, la finalul procesului, si cheltuielile de recuperare.

EFECTE DE FINAL. Puse cap la cap, toate acestea ar putea face ca piata de leasing sa scada cu pana la 40 de procente, dupa cum estimeaza Dan Constantinescu de la UniCredit Leasing. Iar aceasta contractie nu va ramane fara urmari. Roxana Guiu de la A.T. Kearney este de parere ca fenomenul recuperarilor de masini va afecta serios si vanzarile de autovehicule noi, oricum aflate intr-o cadere libera. In opinia sa, din cauza numarului mare de vehicule recuperate, “pretul de vanzare al masinilor va scadea puternic, afectand profiturile companiilor de leasing”.

Pe deasupra, contractia businessului va fi dublata si de o schimbare a structurii afacerilor de leasing din Romania: ponderea segmentului de echipamente creste, in defavoarea celui auto. In cazul Raiffeisen Leasing, numarul contractelor de leasing auto a scazut de la 75%, cat reprezentau anul trecut, la 68% anul acesta. Si seful UniCredit Leasing observa cum segmentul auto se diminueaza treptat in portofoliul companiei sale, de la o pondere de 60% in 2008 la aproape 50 de procente in prezent. Iar in aceasta ecuatie complicata a leasingului, matematica pierderilor pare a fi cea care pune cele mai mari probleme.

In cateva cifre

Piata de leasing din Romania ar putea sa scada in 2009 cu pana la 40%, potrivit estimarilor lui Dan Constantinescu, director executiv al UniCredit Leasing, dupa o perioada cu cresteri anuale de peste 30%.

4,8 mld. euro Valoarea totala a bunurilor finantate prin leasing in 2008, in scadere cu 3% fata de 2007

60% Scaderea businessului de leasing pe ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB)

71% Ponderea la sfarsitul anului trecut a segmentului auto din piata totala de leasing din Romania; restul era impartit intre leasingul pentru echipamente (22%) si cel imobiliar – 7%

160.000 Numarul total al vehiculelor cumparate in leasing de romani in ultimii doi ani

20.000 Numarul total de masini aflate in leasing operational (un tip special de leasing similar cu inchirierea) in Romania, potrivit A.T. Kearney; 30% dintre acestea au fost returnate companiilor de profil, mai arata aceeasi sursa