Clientii diviziei de private banking a BCR investesc in aur

• Foto

'In general, in criza cumperi aur. Este genul de produs sigur si pe care toata lumea il intelege', explica Monica Ionescu de la UniCredit Foto Sorina Andreica

"Partea buna a crizei”, spune Monica Ionescu, sefa diviziei de private banking a UniCredit Tiriac, “este ca, atunci cand ai disponibilitati destul de mari, iar totul in jurul tau este incert, incepi sa te gandesti ca un specialist iti poate administra mai bine banii”. E o prima explicatie pe care bancherii o dau cresterii acestei piete tocmai acum, in vremuri tulburi. Desi nu reprezinta in sens strict o forma de plasament, ci un serviciu prin care bancherii plaseaza banii clientilor lor in diferite instrumente financiare, in numele acestora (clientilor), private bankingul este preferat din ce in ce mai mult de catre romanii care doresc sa obtina randamente investitionale pozitive.

Potrivit unei estimari a MONEY EXPRESS (o medie realizata in urma consultarii diviziilor specializate ale bancilor pe acest tip de serviciu), volumul activelor administrate ale persoanelor fizice a crescut in acest an 30–35% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, pe o piata de circa 3,1 miliarde de euro. Cresterea pietei de private banking este pusa, in acelasi timp, si pe seama “importantei stabilirii unei relatii bazate pe incredere intre client si bancher in aceasta perioada de incertitudini”, dupa cum sustine Octavia Cutus, Department Manager, Wealth Management Department, divizia de private banking din cadrul Raiffeisen Bank.

E LOC DE CRESTERE. Razvan Rusu, director de investitii la societatea de administrare Aviva Investors, este de parere ca aceasta crestere a pietei de private banking este conjuncturala, “pentru ca, o data cu criza economica, bancile au incercat sa isi pastreze clientii, iar pentru a avea garantia ca acestia nu vor pleca cu banii le-au crescut dobanzile la depozite si ii sfatuiesc sa isi plaseze banii sub aceasta forma”. Rusu crede ca bancherii profita de teama clientilor de a pierde bani si ii consiliaza in favoarea bancii, prin recomandarea unor forme de castig din depozite bancare, fonduri monetare sau prin diverse produse care se bazeaza pe conversia valutara.

Atunci cand un client solicita servicii de private banking, acesta se asteapta la o valoare adaugata fata de ce ar fi putut el singur face. “Depozitul este o optiune la care se putea gandi si singur. Dar pentru majoritatea conteaza parerea unui profesionist, iar daca acesta ii recomanda depozitul bancar in detrimentul investitiei pe piata de capital, clientul va face intocmai”, adauga Adrian Simionescu, directorul general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust.

O explicatie mai simpla si mai directa a cresterii ar fi ca folosirea bancherilor in rolul de consilieri si administratori ai averilor personale e totusi de istorie recenta, dupa cum puncteaza Daniela Suteu Circa, Branch Manager Private Wealth Management, din cadrul Credit Europe Bank. Abia din 2005, o data cu liberalizarea contului de capital – o masura prin care s-au inlaturat restrictiile privind investitiile persoanelor rezidente in afara tarii, precum si ale persoanelor nerezidente pe piata locala –, se poate vorbi de extinderea acestui serviciu in cadrul sistemului bancar romanesc. Cu alte cuvinte, e suficient loc de crestere. In momentul de fata, potentialul clientelei din Romania este estimat la 100.000 de persoane, oameni ce detin rezerve de bani de cel putin 50.000 de euro. Printre ei sunt viitorii pasageri ai imaginarului vas de croaziera. Ce fac insa cei care sunt deja la bord?

SPRE LUCRURI “PALPABILE”. Bancherii sustin ca orientarea clientilor de private banking catre depozitele bancare, obligatiunile sau titlurile de stat, instrumente financiare care anul trecut aveau o pondere nesemnificativa in portofolii, este o optiune ce tine de conservarea lichiditatilor. Inainte de criza, oamenii cautau cele mai mari randamente in cel mai scurt timp. Dar odata cu blocarea pietei de real estate si cu pierderile de pe bursa, oamenii s-au indreptat catre instrumente financiare mai sigure, dar si cu randamente mai mici, de o singura cifra. Si cum dorinta clientilor de private banking, acum, e de a iesi din criza cu averile intacte, unii dintre ei se orienteaza catre lucruri “palpabile”, care nu se devalorizeaza usor, cum sunt aurul, operele de arta sau antichitatile. Acest lucru se explica si prin faptul ca oamenii incearca sa isi diversifice portofoliul de investitii, minimizandu-si astfel riscul.

Este contextul in care bancile – RBS Romania (fosta ABN Amro) e un exemplu in acest sens – incearca acum sa vina in intampinarea clientilor prin oferirea unor astfel de produse prin organizarea, in parteneriat cu case de licitatii, a unor licitatii de unde clientii pot achizitiona obiectele dorite. “Trebuie sa te adaptezi la conditiile actuale”, explica Alex Titus Dumitrescu, supervizorul diviziei de private banking a BCR, care mizeaza pe investitiile in aur. Dumitrescu spune ca, desi investitiile in aur reprezinta 5–10% din portofoliul clientilor lor, acestia aduc bani noi pentru a cumpara pretiosul metal si astfel suma totala administrata prin private banking creste. De ce aur? “In general, in criza cumperi aur. Este genul de produs sigur si pe care toata lumea il intelege”, spune sefa diviziei de private banking a UniCredit, Monica Ionescu. Strategiile clientilor serviciilor de private banking sunt insa pe cat de diverse, pe atat de surprinzatoare uneori.

OBIECTIV DE CRIZA. Christian Popescu-Strohlen, investitor romano-german (dezvoltatorul, printre altele, al complexului rezidential Monte Carlo Palace, din apropierea Pietei Presei Libere din Bucuresti, si al complexului de birouri de 34 de etaje Europa Tower – n.r.), spune ca principalul criteriu pentru plasamentele facute “in acest moment istoric” este pastrarea, in proportie de 100%, a sumei investite. “O strategie de a castiga bani in timpul unei crize atat de neobisnuite mi se pare ca are legatura mai mult cu un aventurism vulgar decat cu un act constient legat de procesul investitional matur”, spune Strohlen, care foloseste serviciile de private banking inca din 1988, cand a apelat la o banca din Elvetia. De altfel, sectorul imobiliar ramane foarte atractiv pentru Strohlen, un lucru mai rar intalnit in aceasta perioada, banii acestuia avand acum drept tinta titlurile de stat, proprietatile imobiliare si depozitele. “Inainte de criza, mixul era urmatorul: cash, actiuni «agresive» si fonduri de investitii cu continut mai degraba conservativ, numai din domeniul industrial”, spune Strohlen.

Optimismul bancherilor merge mai departe de acest an, acestia bazandu-se in principal pe faptul ca piata de private banking este la inceput. “Inca nu s-a ajuns la succesiuni, la mosteniri”, spune Alex Titus Dumitrescu, de la BCR, care se asteapta, deci, ca numarul de clienti sa creasca de pe urma mostenitorilor averilor realizate de prima generatie de oameni bogati din Romania postcomunista. Sentimentul de optimism – o raritate in aceste vremuri – se ghiceste si din faptul ca, in loc sa “coboare tarifele”, adica sa-si ieftineasca serviciile, unele divizii de private banking ridica valoarea minima a activelor ce pot fi administrate de un bancher privat, fiind astfel mai selectivi in alegerea clientilor. Prima a fost UniCredit Tiriac, ce a ridicat plafonul de la 100.000 de euro la 300.000; urmatoarea va fi BCR (unde suma minima este de 75.000 de euro), care intentioneaza sa dubleze – cel putin – plafonul minim.

Croaziera spre aceste zari ramane insa una cu multe necunoscute, de vreme ce vasul continua sa navigheze pe o mare agitata, iar la Orizont cerul e inca acoperit de norii negri ai crizei.