Home»Companii » Agnis investeste in Orientul Mijlociu

Agnis investeste in Orientul Mijlociu

2009-09-08 12:00

de Victoria Bidea

Cand cumperi un lucru, gandeste-te daca il vei mai putea vinde vreodata, spune un proverb arab. Unul pe care doi romani vor incerca, de luna viitoare, sa-l experimenteze chiar in centrul financiar al Emiratelor Arabe Unite, Dubai. O incercare temerara daca ne gandim ca, pana nu demult, singurele legaturi ale celor doi cu lumea de business orientala erau doar povestirile amicilor si o calatorie de cateva zile in zona. Dar cand ambitiile si energiile puse in miscare sunt de nestavilit, asa cum pare sa se intample in cazul lui Felix Istrate (29 de ani) si Dragos Ghita (30 de ani), barierele, fie ele culturale ori economice, sunt parca mai lesne de trecut.

DIVERSIFICARE. Ideea de a investi in Dubai – cei doi oameni de afaceri sunt actionarii principali ai companiei Agnis Trading, specializata pe intermedierea si asigurarea flotei de transport pentru diverse companii, in special multinationale – i-a venit lui Istrate in urma unei calatorii facute in Arabia Saudita. A fost incurajat si de faptul ca are cativa prieteni acolo care au dezvoltat afaceri tot in domeniul constructiilor si care l-au ajutat cu contactele lor. Dar principalul resort care i-a impins spre Orient, unde vor sa vanda vopsele pentru fatade, tencuieli decorative, emailuri sau lacuri pentru diverse suprafete, a fost, de fapt, dorinta de a-si diversifica businessurile.

O parte din cele 10 mil. euro, cifra de afaceri pe care Agnis Trading a obtinut-o anul trecut si pe care cei doi spera sa o mentina la acelasi nivel si in acest an de criza, vor lua astfel drumul Dubaiului. Nu e pentru prima data, de altfel, cand Istrate si Ghita se aventureaza in afaceri din alte domenii decat cel de intermediere de transport, din care au realizat cele mai mari venituri pana acum. Cladirea de la Popesti-Leordeni, unde isi are sediul compania, a fost construita chiar de o firma a lor, iar de cateva luni au creat o companie care comercializeaza sisteme de economisire a energiei. Cum insa intre timp constructiile in Romania au intrat pe o puternica panta descendenta, tentatia unei “escapade” in Dubai pe acelasi sector li s-a parut oportuna. Argumentele lor?

PRO SI CONTRA. Istrate spune ca, e adevarat, si in tarile arabe se construieste mai putin decat in anii trecuti, insa mult mai mult decat in Europa. In plus, marja profitului in businessul de distributie de materiale de constructii este intre 10 si 30 de procente, in functie de cantitatea de materiale vanduta, o marja pe care o considera foarte buna pentru aceste vremuri. Un alt avantaj, din punctul lui de vedere, este ca arabii prefera, in general, produsele europene, pentru ca au o calitate superioara celor produse local.

Nu le va fi insa greu sa faca afaceri pe un taram necunoscut, cu oameni dintr-o cu totul alta cultura? “Sunt dificili ca firi”, admite Istrate, “dar sunt oameni de cuvant; odata ce ai batut palma cu ei, cu siguranta relatia va fi pe termen lung”.

De altfel, in Emiratele Arabe Unite, cuvantul este foarte important. “Ceea ce inseamna ca strainii trebuie sa aiba grija ce termeni folosesc cand se discuta conditii contractuale sau preturi. Pentru ei, o intelegere nu trebuie neaparat sa fie scrisa; ei fac deseori intelegeri verbale” – noteaza fodors.com, un site care ofera sfaturi pentru calatorii de business in Orient.

Ca drumul nu e deloc usor, Istrate a aflat inca de la primele demersuri pentru deschiderea afacerii. Spre exemplu, romanul voia ca biroul central sa fie in Kuweit. Pentru acest lucru insa, el trebuia sa se asocieze cu un kuweitian care sa detina 51% din firma, iar el sa devina rezident, lucru de asemenea greu de realizat. In consecinta a renuntat la aceasta varianta si s-a orientat catre Dubai, zona mai “europenizata” a Orientului Mijlociu. Si aici insa s-a izbit de o problema care i-a intarziat lansarea afacerii inca o luna de zile: activitatea nu poate incepe mai devreme de luna octombrie, din cauza Ramadanului, perioada postului pentru musulmani, cand viata sociala si economica este redusa la minim. Dar cum se vede aventura celor doi prin ochii unui jucator de pe aceasta piata?

LA BIROUL DIN DUBAI. Aliz Kosza, directorul general al Fabryo Corporation, producator de lacuri si vopsele, detinut de fondul de investitii suedez Oresa Ventures, spune ca pentru un producator varianta incheierii unui contract cu o firma care doreste sa le distribuie produsele in Orientul Mijlociu este avantajoasa pentru ca incaseaza banii in euro, ceea ce inseamna ca producatorul nu este atat de expus la fluctuatiile cursului valutar. Sefa Fabryo spune ca firmele mari nu prea fac miscarea aceasta pentru ca in tarile arabe riscul de faliment este ridicat. Insa antreprenorii mici, cum este si cazul celor doi romani care vor sa investeasca in Dubai, pot privi o astfel de afacere ca pe o oportunitate. Afacerea ar putea deveni una profitabila – crede Kosza – daca toate conditiile de plata sunt respectate si daca nu se supun unor riscuri financiare prea mari. “Noi nu am face acest lucru, dar avem in spate un fond de investitii, nu suntem antreprenori”, spune sefa Fabryo.

Pentru biroul din Dubai, cei doi antreprenori au angajat un country manager roman care se va ocupa cu discutiile importante cu marile santiere din Dubai, Qatar, Kuweit, Arabia Saudita si Bahrain, tarile in care cei doi romani vor distribui marfa. Cei doi asociati au preferat un roman in pozitia de director de companie pentru ca le este mult mai usor sa comunice. De altfel, pana cand primele stocuri de marfa vor avea ca destinatie firmele cu care cei doi tineri antreprenori sunt in discutii finale mai este un pas: primaria Dubaiului trebuie sa emita, in urma unor teste, un fel de certificate de calitate pentru produsele ce urmeaza a fi comercializate. Timp suficient sa mai analizeze inca o data si celelalte riscuri la care se expun: posibile intarzieri de marfa din cauza distantelor mari pe care trebuie sa le parcurga vapoarele, termenele de plata cu care lucreaza santierele de acolo, care s-ar putea sa fie prea mari si astfel sa aduca bani de acasa pentru a nu avea probleme de cash flow, sau caderea pietei de constructii. Insa cu siguranta pe 15 septembrie Felix Istrate va fi undeva departe de casa, pentru a pregati startul noii sale afaceri. Cum va suna Dubai?

---

Agnis, carte de vizita

Pe DN4, departe de forfota Bucurestiului, este “o cladire alba si frumoasa”, dupa cum o descrie proprietarul. De aici, din Popesti-Leordeni, 200 de camioane pleaca, in medie, in fiecare zi, spre diverse destinatii din tara.

1) PLANUL DIN GARSONIERA. Felix Istrate si Dragos Ghita sunt cei doi proprietari ai casei de expeditii Agnis Trading. Infiintata in 2002, cand cei doi abia terminasera facultatea, firma a crescut in fiecare an cu 70 pana la 100%. Investitia initiala a celor doi a fost “de 30 de milioane de lei vechi”, spune Istrate, “care au insemnat achitarea chiriei pentru o garsoniera, pe cateva luni, o imprimanta, un fax si un calculator”. Garsoniera inchiriata avea dublu rol: sediul firmei si casa lui Dragos.

2) MIZA PE TRANSPORT. Primii clienti pe care i-au avut cei doi parteneri au fost clientii firmei la care au lucrat inainte de a-si lansa propria afacere. Incet, incet, au ajuns sa aiba clienti precum Baumit, Deutek sau Coca-Cola. “Sunt tineri, seriosi si foarte prompti”, afirma Dana Iordan, directorul departamentului de logistica al Deutek, care lucreaza cu Agnis de peste sase ani. Ea spune ca atuul lui Felix Istrate si Dragos Ghita a fost intrarea pe o piata pe care nu erau prezente multinationalele si pe o nisa neexploatata atunci – transportul intern.

3) DIVERSIFICAREA. Cei doi nu s-au limitat numai la afacerea de transport, au reinvestit profitul si in alte domenii. Au intrat pe imobiliare, mai intai prin achizitia de terenuri. Mai apoi, vechea garsoniera a fost inlocuita de un sediu nou, construit de propria lor firma, si mai recent s-au lansat intr-un business de comercializare a unor sisteme de economisire a energiei. Acum, cei doi nu exclud chiar vanzarea afacerii Agnis, dar acest lucru nu se va intampla mai devreme de patru-cinci ani.