Home»Companii » Cat mai costa un bit?

Cat mai costa un bit?

2009-09-08 12:00

de Paul Dumitru

Dupa ce firma pentru care lucra ca web designer a intarziat in primavara aproape trei luni sa-i plateasca salariul, sibianul Flaviu Comanescu (25 de ani) a decis sa-si caute un alt job. A fost mai usor decat se astepta. Si-a depus CV-ul pe un site de recrutare, si-a actualizat datele de pe reteaua sociala LinkedIn si a anuntat pe Twitter ca isi cauta de lucru. Feedback-ul a venit repede: i-au scris doi angajatori, iar un prieten l-a sunat pentru a-i recomanda o companie. Sarind direct la finalul povestii, de o luna si jumatate Comanescu este website developer al VON Consulting, o companie de recrutare care isi dezvolta un sediu regional la Sibiu. Sfarsitul fericit este ca si-a gasit de lucru. Cel mai putin fericit ar fi acela ca la noul sau loc de munca are un salariu mai mic decat la jobul anterior. Dar, una peste alta, marturiseste el pe un ton surprinzator de multumit, “e OK sa lucrezi pe mai putini bani”.

DE INVIDIAT. O astfel de confesiune era ceva de neimaginat in oricare dintre anii ultimului deceniu – perioada in care salariile IT-istilor erau o mana cereasca de invidiat. Din cate spun angajatii companiilor de recrutare, un project manager din segmentul serviciilor (domeniul IT este impartit in trei mari categorii: hardware, software si servicii) putea sa castige lejer si 5.000 de euro pe luna – un venit inaccesibil pentru multi dintre directorii companiilor mici si mijlocii.

Mai nou, chiar si pentru managerii unor firme de talie mare. Pentru ilustratie, salariul brut actual al lui Dragos Simion, presedintele electroretailerului Flamingo – compania este listata la bursa si, ca atare, obligata sa faca publice salariile echipei de management –, este de 5.000 de euro pe luna.

In vremurile de boom ale IT-ului – in care industria crestea, in medie, cu 20% pe an – aproape orice absolvent al unei facultati cu profil tehnic care avea minime notiuni de programare era o potentiala tinta pentru recrutori si, implicit, pentru companiile de profil. IT-ul este, cel mai probabil, domeniul in care criza fortei de munca (cine a uitat aceasta mare criza de dinainte de marea criza?) se manifesta cel mai acut. Era de la sine inteles ca angajatii sau chiar cei care aspirau pentru un post isi permiteau sa supraliciteze in relatia cu angajatorul. Apropo de cutumele acelei perioade, existau suficiente companii care spuneau ca nu puteau “aspira” nici macar la un absolvent cu zero ore experienta daca nu ii ofereau un salariu lunar net de 500 de euro. Asta intr-o perioada a boomului economic si a unui salariu mediu brut lunar de 470 euro, potrivit statisticilor INS pe anul trecut. De altfel, supralicitarea continua a salariilor IT-istilor a dat nastere unor situatii cel putin aberante – dupa cum declara in 2005 un recrutor din Timisoara, orasul cu cea mai mare concentratie de business IT dupa Bucuresti –, existau si situatii in care companiile isi “suflau” uneia alteia din angajati chiar si pentru 10 euro in plus.

IMPACT (MAI) MIC. Dar acele vremuri s-au dus. Ce se intampla acum? Privita in ansamblul ei, industria IT (cu toate cele trei subramuri ale sale) a scazut in primul semestru al anului, dar nu s-a prabusit. Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa Centrala si de Est al companiei de consultanta IT Pierre Audoin Consultants (PAC), vorbeste de scaderi de 20% pe segmentul de software si servicii si de 30% pe cel al echipamentelor hardware vandute catre companii.

Schwab-Chesaru descrie acest prim semestru drept unul “aproape dramatic”, insa exista si domenii ai caror jucatori ar putea spune despre scaderile amintite ca sunt aproape acceptabile. Cel putin daca ar fi sa ne raportam la prabusirea cu 50% a electroretailului sau la cele 60 de procente cu cat s-a comprimat piata auto. Insa asa cum in vremurile bune cresterile de doua cifre – mai ales pentru industriile dezvoltate – erau considerate spectaculoase, nici scaderile de 20–30% din segmentele industriei IT n-au cum sa treaca neobservate.

Care este insa impactul acestor cifre asupra veniturilor IT-istului mediu? Minola Jac, directorul de vanzari al Gi Group Romania – companie italiana de recrutare care a cumparat in luna mai Barnett McCall Recruitment, o afacere locala din domeniu –, vorbeste despre o reducere de 10–15% a salariilor de debut, in vreme ce posturile de juniori sunt platite cu pana la 10% mai putin. Cat despre salariile angajatilor cu experienta – arhitecti de software, manageri de proiecte sau programatori seniori –, acestea au ramas in general la valorile de dinaintea crizei, dupa cum explica Oana Datki, Country Manager la compania de recrutare si consultanta in resurse umane Consulteam.

MINUS 50%. Mai importante decat procentele care indica scaderile salariale sunt insa cele care reflecta dinamica (turnoverul) pietei de recrutare – una foarte mare inainte de criza, de unde si ritmul alert in care angajatii isi cresteau/supralicitau veniturile. Acum, Minola Jac vorbeste de o reducere cu 50% a volumului de recrutare fata de anul trecut. “Daca s-a recrutat, a fost mai mult pentru inlocuire, in special pentru posturi-cheie, si mai putin pentru dezvoltare”, explica aceasta, accentuand ideea ca seniorii au ramas la mare cautare, motiv pentru care veniturile acestui segment au fost cel mai putin sau chiar deloc afectate.

Tristetea angajatilor, bucuria angajatorilor. Bogdan Musat, director de marketing si strategie la Total Soft, companie care a crescut cu peste 10% in sem. I, vede o parte buna a crizei: “In IT, criza exista dinainte – aceea a resurselor umane, cand cererea depasea capacitatea pietei si a sistemului educational. Dar aceasta nu mai exista acum”.

Bucuria angajatorului, tristetea angajatilor, care privesc inspre de pe acum trecuta criza a fortei de munca din IT cu nostalgia unui paradis pierdut. Un paradis nascut intr-o perioada in care multe dintre companiile cu venituri de peste 10 mil. euro isi puneau problema implementarii unui soft de business (sau macar a unui modul). Fara a mai pomeni de companiile-gigant, foste de stat, cu o nevoie urgenta de eficientizare a proceselor. Pentru toti, solutia magica era la doar doua litere distanta: IT. Efectul: cererea de forta de munca specializata a fost tot mai mare, iar cei 8.000 de absolventi anuali ai facultatilor de profil nu erau suficienti nici pe departe. De aici si pana la supralicitarea salariilor a fost mai mult o combinatie de zerouri.

Si daca toate astea nu ar fi fost de ajuns, au existat si companii din afara IT-ului (in special din FMCG, banking si telecom) care si-au dezvoltat propriile departamente interne, ajungand astfel sa liciteze pentru aceiasi specialisti cu jucatorii specializati precum IBM, HP sau S&T. Acum, insa, sintagma zilei e “stop dezvoltarii”. Dar chiar si asa, impactul asupra salariilor este destul de redus. Cum se explica, atunci, multumirea web designerului sibian? “Cel mai mult conteaza sa primesti banii la timp”, marturiseste el. Cu alte cuvinte, chiar daca la nivel de venituri companiile din IT nu au fost foarte afectate de criza, problemele de cash flow sunt o boala care nu iarta acum pe mai nimeni.

---

In cateva cifre

Salariile IT-istilor romani nu au suferit modificari majore in 2009. Cei mai afectati au fost angajatii incepatori, fara experienta. In cazul seniorilor, acestea au stagnat sau chiar crescut usor, cu pana la 5%. Salariile (lunare) sunt exprimate in euro.

Functie	Salarii 2008	Salarii 2009
Top Management	3.000–5.000	3.000–5.000
Middle Management	2.200–3.500	2.000–3.500
Senior Specialist	1.300–2.500	1.300–2.300
Specialist	900–1.600	900–1.600
Entry-level/Junior Specialist	500–900	450–900

Sursa: Raportul lunar IT NewsIN, compania de recrutare in IT Brainspotting