Home»Analize » Pragul de un miliard

Pragul de un miliard

2009-09-22 12:00  Money Express

de

Dacă ar fi să descrii prin titlul unei melodii atmosfera din biroul local al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, hitul lui Björk „It’s, Oh, So Quiet“ ar fi o alegere exhaustivă. În sala cu decoruri minimaliste, în alb și negru, cei 18 angajați lucrează concentrați, în tăcere. „Suntem incredibil de ocupați. Anul acesta am făcut mai multe afaceri decât anul trecut“, spune Claudia Pendred, cea care conduce de aproape doi ani echipa din România a BERD și care trăiește acum una din cele mai intense perioade dintr‑o carieră de aproape 20 de ani. „Cererea de finanțare este foarte mare. Primim mult mai multe aplicații acum decât anul trecut pentru că multe companii nu mai au acces atât de ușor la credite“, explică femeia care negociază contracte de sute de milioane de euro cu bancheri, miniștri și executivi de multinaționale. Dincolo de tăcerea din fața monitoarelor, criza pare să însemne pentru BERD mai mult decât o perioadă agitată: e o regăsire a însăși rațiunii sale de a fi.

NUMERE MARI. Ecouri ale scenei politice și economice din anii de dinaintea crizei au reluat nu o dată ideea că rolul BERD ar fi aproape de deznodământ.

Ce sens mai avea o bancă înființată în 1991 cu scopul de a ajuta fostele țări comuniste să treacă la economia de piață într‑o epocă în care multe dintre statele din spatele Cortinei de Fier deveniseră parte a Noii Europe Unite, iar economiile lor creșteau în ritm susținut? În cifre, BERD înregistra anul trecut primele pierderi de după 1998, anul prăbușirii rublei rusești, și cele mai mari din istoria sa – 602 mil. euro, raportat la un profit de 1,9 mld. euro în 2007, pierderi cauzate „în mare parte de scăderile deținerilor de capital ale BERD, a căror valoare s‑a depreciat în urma declinului burselor la nivel mondial“, după cum se arăta într‑un comunicat al băncii. Pentru a contracara din efectele crizei, BERD a anunțat pentru 2009 majorarea la 7 mld. euro a investițiilor în Europa de Est, față de 5,1 mld. euro anul trecut, pentru ca la începutul acestei luni să anunțe suplimentarea până la 8 mld. euro a bugetului de investiții în regiune.

În România, BERD a investit de la începutul anului până în prezent 700 mil. euro, dublu față de întreg anul trecut – investiții parte a pachetului financiar de circa 20 mld. euro negociat în primăvară de România cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și alte instituții financiare europene.
Potrivit acordului cu FMI, BERD urmează să investească un miliard de euro în 2009–2010, dar nu este exclus ca acest plafon să fie atins mai repede. „Dacă găsim proiecte bune, este posibil să atingem pragul de un miliard de euro înainte de sfârșitul lui 2010“. E adevărat, cea mai mare parte a banilor BERD au mers la bănci și companii multinaționale. Dar la fel de adevărat este că banca devine tot mai atentă la solicitările venite de la companii private locale. Pendred spune că primește multe oferte și propuneri de la diverse companii românești, dar că banca are și o abordare „proactivă“. „Nu așteptăm numai să vină companiile la noi, mergem noi la ele“, detaliază „Doamna Claudia“, așa cum o numește pe șefa BERD Ioan Tecar, un întreprinzător român care a reușit anul acesta să convingă instituția să investească într‑una din afacerile sale – producătorul de hârtie „tissue“ (șervețele, hârtie igie­nică și prosoape din hârtie) Pehart Tec.

RĂMÂNE CUM AM STABILIT. Povestea lui Ioan Tecar și a fabricii sale de hârtie este, probabil, unică în analele BERD și a început cu un e‑mail pe care contabilul omului de afaceri l‑a primit în primăvara lui 2008 de la un reprezentant al băncii, care se arăta interesat să viziteze fabricile companiei, de la Dej. „Nu știu de unde au aflat despre noi. Eu am rămas surprins când am văzut acel e‑mail“, povestește antreprenorul, al cărui grup MG‑Tec Grup – o afacere de familie demarată în urmă cu 15 ani împreună cu soția sa, Irina – reunește acum peste 10 companii. A acceptat propunerea, iar câteva săptămâni mai târziu a cunoscut‑o pe „Doamna Claudia“.

„Citește imediat oamenii“, o descrie Tecar. O calitate vitală în private equity, unde se câștigă bani din achiziția la preț mic de pachete de acțiuni la companii private în vederea dezvoltării și revânzării ulterioare, la un preț mult mai mare. Deși își bazează decizia de cumpărare în mare parte pe indicatori financiari, un om de private equity trebuie să intuiască dacă un manager sau antreprenor cu care se asociază are capacitatea de a crește firma la nivelul așteptat. BERD nu e chiar ceea ce s‑ar putea numi un investitor clasic de private equity, dar Claudia Pendred susține că acest rol al băncii începe să se amplifice. În cazul Pehart Tec, de pildă, BERD a intrat în acționariat printr‑o majorare de capital de 6 mil. euro.

Nici Pendred, nici Tecar nu vor să dea detalii despre pachetul deținut de BERD, dar o sursă din piață a MONEY EXPRESS spune că acesta ar fi de 25%. Oricum, potrivit statutului, BERD nu poate fi decât acționar minoritar într‑o companie și nu poate avea pachete mai mari de 35% din capital. Lăsând cifrele de o parte, ce l‑a frapat pe Ioan Tecar a fost felul în care au negociat cu el reprezentanții băncii. Atât intrarea BERD în acționariatul Pehart Tec, cât și prețul tranzacției au fost stabilite înainte de criză, iar venirea acesteia nu a schimbat în vreun fel termenii inițiali. „Am negociat prețul la început și apoi nu au mai revenit deloc asupra lui. Nu au venit să spună că este criză și că este nevoie să reevaluăm, să renegociem“, mărturisește Tecar.

CU ALȚI OCHI. Pentru BERD, Pehart Tec e doar un (alt) pas. „Este posibil să mai facem și alte investiții de tipul celei de la Pehart Tec. În prezent discutăm cu câteva companii“, spune Pendred. Banca este interesată să investească în mai toate sectoarele economiei, dar mai ales în infrastructură, energie și agribusiness. „România are atâta pământ de bună calitate, iar potențialul în acest sector este imens“, spune Pendred, adăugând că banca negociază cu jucători internaționali, dar și cu câteva firme medii din acest sector deținute de antreprenori locali. Andrei Diaconescu, partener la casa de investiții Capital Partners, este convis că atragerea BERD în acționariat ar fi o mare reușită pentru orice companie românească „pentru resursele financiare relativ ieftine și pentru credibilitatea pe care o conferă“. Credibilitatea este, de altfel, marele atu pe care BERD l‑a adus și afacerii lui Tecar. „De când am făcut această tranzacție cu BERD sunt privit cu totul altfel. Sunt sunat de tot felul de multinaționale, vin la mine companii care înainte nici nu mă băgau în seamă. Este o adevărată carte de vizită“, mărturisește omul de afaceri.

Până la tranzacția cu Pehart Tec din vara acestui an, Banca Transilvania era singura societate cu capital majoritar românesc la care BERD deținea acțiuni. Și Robert Rekkers, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că prezența BERD în acționariatul băncii a adus multă valoare adăugată, mai ales în perioada de turbulențe de la începutul anului – în decembrie 2008, în plină criză financiară, BERD a acordat un credit de 100 mil. euro Băncii Transilvania.

Pe de altă parte, BERD intră într‑un business cu scopul de a‑l dezvolta și de a face exit. „Nu stăm în nici o afacere pe veci. Mai devreme sau mai târziu vom face exit din toate businessurile în care avem acțiuni acum“, explică Pendred. Ultimul mare exit BERD dintr‑o companie românească a fost vânzarea de la sfârșitul anului trecut către grupul francez Lafarge a participației de 20% din Lafarge Ciment România, pentru 215 mil. euro. „Nu vor să câștige bani pe spatele tău, dar investesc numai în sectoare care au posibilități de creștere“, spune Tecar, explicând că, în ceea ce privește piața de șervețele, batiste de hârtie și hârtie igienică premium, efectele crizei sunt „insesizabile“. Ceea ce, continuă el, ar putea însemna că, peste cinci ani, când va face exit din Pehart Tec, BERD ar putea vinde cu peste 20 mil. euro pachetul de acțiuni pe care a plătit acum 6 mil. euro.

PRO ȘI CONTRA. Totuși, părerile oamenilor de afaceri și ale consultanților în ceea ce privește BERD sunt împărțite. Un fost bancher român, actualmente consultant, spune că banca s‑a îndepărtat mult de scopul său inițial, de a stimula afacerile din țările în care acționează. „Ei fac deal‑uri tot cu marii jucători multinaționali în detrimentul celor care au nevoie cu adevărat de ei, antreprenorii locali“, spune fostul bancher, care nu a dorit să fie nominalizat în acest context.

E adevărat că majoritatea creditelor acordate de BERD merg la jucători mari din economie, din domenii strategice – energie, bănci, infrastructură –, deținute de regulă fie de multinaționale, fie de stat. BERD investește însă și în IMM‑uri, dar indirect: fie prin liniile de credit acordate băncilor comerciale, fie prin investiții în fondurile de private equity. Deși la prima vedere BERD ar putea fi condiderată un concurent al fondurilor de private equity, banca este de fapt un partener esențial al acestora. În ultimii zece ani, BERD a investit sute de milioane de euro în marile fonduri de private equity care au făcut achiziții în România. Un exemplu este Polish Enterprise Fund V (PEF V), administrat de Enterprise Investors, care a cumpărat în 2005 rețeaua de magazine Artima de la omul de afaceri timișorean Florentin Banu pentru 17 mil. euro și a vândut‑o în 2007 către Carrefour pentru 55 mil. euro. Tot BERD a investit și în Balkan Accession Fund (BAF), în SigmaBleyzer și în Advent Central Eastern Europe Fund IV, un fond de peste un miliard de euro înființat în 2008. „BERD este o instituție foarte complexă care a fost esențială în anii de după Revoluție în România“, crede Cristian Nacu, directorul companiei de administrare Enterprise Investors, manager al fondurilor PEF.

Într‑adevăr, în cei aproape 20 de ani care au trecut de la Revoluție, BERD a fost un participant direct sau indirect la toate marile evenimente economice prin care a trecut România, unde a investit până acum un total de 4,4 mld. euro. În 2004, BERD devenea acționar al Petrom, cea mai mare companie din România, după ce, în cadrul procesului de privatizare, un împrumut a fost transformat în participare la capital. BERD a fost și acționar al BCR, cea mai mare bancă de pe piață, reușind la privatizarea din 2005 să‑și multiplice de șapte ori banii investiți. Ce urmează? „E posibil să mai facem și alte investiții de capital în băncile din România“. În sala cu decoruri minimaliste, în alb și negru, a biroului local al BERD liniștea înseamnă bani.

---

Cine, ce, cât

O scurtă listă a companiilor și băncilor care au luat credite de la BERD în ­ultimul an. Ca medie, circa 80% din sumele investite de BERD în România merg către mediul privat, iar restul în companii de stat.

Suma*	Tip	Beneficiar	Sector	Scop
80	Credit	CE Turceni	Energie	Modernizare
100	Credit	BT	Financiar	Credite IMM
44**	Equity	RTR	Auto	Extindere
100	Credit	BCR	Financiar	Credite IMM
150	Credit	Petrom	Energie	Modernizare
200	Credit	Petrom	Energie	Extindere
13	Credit	Arad	Municipalitate	Modernizare
7,7	Credit	Brașov	Municipalitate	Modernizare
150	Credit	Kaufland	Retail alimentar	Extindere
20	Credit	Lafarge	Ciment	Capital de lucru
6	Equity	Pehart‑Tec	Producție hartie	Extindere

*În mil. euro; **Potrivit unor informații de pe site‑ul BERD, banca este în discuții pentru a prelua un pachet din Renault Technologie Roumanie (RTR), centrul tehnologic din Titu, unde sunt testate modelele Renault și Dacia.