Băncile de celule stem, cel mai dinamic business în criză

• Foto

>Foto Guliver/Getty Images

„Vorbind cu o prietenă pe mess, am ajuns să discutăm despre celule stem. (...) Băi, e cea mai tare afacere. Credeam că asta cu criogenia a rămas numai în SF‑urile la care nu mă uit“, sună începutul unui comentariu din blogosfera românească despre băncile de celule stem, al cărui final a rămas deschis – „Richard Branson știe...“.

Inconicul fondator al Virgin Records a intuit imediat faptul că celulele stem ar putea deveni unul dintre cele mai dinamice businessuri ale începutului de mileniu III, investind încă din 2007 într‑o bancă dedicată, Virgin Health Bank.

Recoltate la naștere din cordonul ombilical al copilului, celulele stem sunt păstrate zeci de ani în bănci speciale, la temperaturi foarte joase, pentru a putea fi utilizate în cazul apariției unor boli incurabile. Spus tehnic, celulele stem sunt celule nediferențiate care se pot transforma în orice tip de țesut și organ din corp. Termenii de specialitate intimidează, modelul de business e însă simplu.

Pentru a putea depune celule stem într‑o astfel de bancă se plătesc circa 1.000 de euro la recoltare, plus o sumă anuală de aproximativ 50 de euro, pe o perioadă de 20 de ani, cât acestea sunt stocate în congelatoarele băncilor. Privită până acum cu interes mai mult de viitoarele mame, piața românească a băncilor de celule stem își revendică acum ADN‑ul de business.

PRIMUL DEAL. O tranzacție care a avut loc la începutul acestei luni în Polonia a atras atenția asupra businessului cu celule stem din centrul și estul Europei, o piață apărută de doar câțiva ani.

Legătura cu România o face PBKM, care deține 66% din banca de celule stem Biogenis, din București, fondată de doi medici români, Dorin Parciog și Dan Mihai. „Indirect, am intrat și pe piața din România, în acest business“, subliniază această legătură și Cristian Nacu, partener al EI România, în opinia căruia, deși într‑o fază incipientă, piața băncilor de celule stem „are un mare potențial de creștere“.

Anul trecut, Biogenis a recoltat aproximativ 800 de probe, realizând o cifră de afaceri de 2,8 mil. lei (circa 700.000 de euro), iar pentru 2009 mizează pe o triplare atât a cifrei de afaceri, cât și a numărului de unități recoltate. „Cu siguranță vor apărea tranzacții și în România“, este de părere Bogdan Ivănescu, fondatorul Stem Sure Solutions, reprezentanța din România a băncii daneze de celule stem StemCare, un jucător nou intrat pe piață. În momentul de față, în România există sub zece firme care fac astfel de proceduri. Statistici oficiale nu există, dar cei direct implicați estimează că recoltarea și depozitarea de celule stem la nivel local ar reprezenta o piață de 12–15 mil. euro.

Deși pare puțin, privind înspre evo­luția acestui tip de business la nivel internațional, lucrurile apar într‑o altă lumină. Piața globală de prelevare și stocare de celule stem va ajunge în 2010 la 4,5 miliarde de dolari, în condițiile în care creșterea medie anuală este de aproape 30%, arată câteva studii recente. De notat că în țările dezvoltate din Vest alături de băncile private există și bănci publice de celule stem care nu presupun nici un cost din partea deponenților, dar care sunt vândute spitalelor. În plus, au început să se facă prelevări de celule stem și de la adulți (din măduva osoasă).

BANCĂ LÂNGĂ BANCĂ. Prima companie care a deschis în România o bancă privată de celule stem – în 2008, la Cluj‑Napoca – este Cord Blood Center (CBC), companie fondată de slovacii de la Cord Blood Center sro, în parteneriat cu medicul român Zohdy Hamid. Sergiu Habago, director general al companiei, spune că, de la începutul anului și până în prezent, CBC a prelevat aproape 10.000 de unități, cu 20% mai multe decât în aceeași perioadă a lui 2008, estimând pentru 2010 un total de 12.000 de unități.

2010 este și anul în care „ne așteptăm să înregistrăm primul an de profit în România“, mai spune Habago, explicând că cele 5 mil. euro investite în această afacere au fost direcționate cu precădere înspre cele două bănci de celule ale companiei – CBC a deschis în aprilie o bancă de celule stem și la Otopeni, în urma unei investiții de 1,2 mil. euro. O investiție făcută fără credite bancare, fondurile provenind de la compania‑mamă și de la companii de leasing.

O lună mai târziu, se deschidea la Băneasa o nouă bancă de celule stem: Stem Health Unirea (SHU) – o investiție de peste un mil. euro făcută de Centrul Medical Unirea (CMU), împreună cu grecii de la Hygea Group. Andreia Valter, directorul SHU, spune că la sfârșitul acestui an firma va ajunge la 800 de unități stocate, urmând ca în 2010 să urce la 3.000. „Vom atinge pragul de break even operațional chiar la sfârșitul primului an de funcționare“, adaugă ea.

METAMORFOZA. Investiția într‑o astfel de afacere pleacă de la câteva sute de mii de euro și ajunge la câteva milioane, în funcție de modelul de business. Dintre firmele care fac prelevare de celule stem în România, doar două au propriile bănci de stocare în țara noastră, restul transportând sângele recoltat la bănci de celule stem din străinătate.

Ivănescu de la Stem Sure Solutions spune, de exemplu, că investiția de startup în Stem Sure va ajunge la 500.000 de euro, cea mai mare parte a banilor mergând în amenajarea sediului, investiții logistice, formarea profesională a angajaților și formarea echipei de reprezentanți medicali.

Dintre costurile semnificative de după demararea busines­sului, cheltuielile cu transportul mostrelor la banca parteneră din Danemarca sunt în capul listei. „Având în vedere că plătim «bilet de avion» fiecărei probe de sânge, în mod evident ne crește foarte mult structura de costuri“, admite Ivănescu. Pentru primul an de funcționare, Stem Sure mizează pe 2.100 de probe recoltate și o cifră de afaceri de 1,78 mil. euro, iar pentru 2010, de 2,3 mil. euro.

Pe un model similar de business funcționează și Life Renaissance, reprezentanța din România a companiei olandeze Cryo Save, cea mai mare bancă de celule stem din Europa, listată la London Stock Exchange. „Ne‑am propus o creștere de cel puțin 50% în 2010“, spune Sorin Godi, directorul Life Renaissance, precizând că pre­luă­rile companiei au crescut anul acesta cu 34%. Spre deosebire de celelalte companii de pe piața locală, care stochează sângele din cordonul ombilical, Cryo Save stochează direct celulele stem, în urma unui proces de izolare.

Extrapolând aceste creșteri la piață, Sergiu Habago de la CBC estimează că, pe termen scurt, piața de celule stem din România va crește cu 3–5 mil. euro, în vreme ce Ivănescu de la Stem Sure prognozează că în următorii ani indicele mamelor care vor dori prelevări de celule stem pentru copiii lor va ajunge la 8–10% din total, față de circa 1% în prezent.

Lucrurile au devenit și mai interesante după ce luna trecută a avut loc și primul caz de compatibilitate cu celule stem din România – o mămică din Republica Moldova, care a născut la Iași special pentru a i se putea face recoltarea de celule stem de către CBC, a avut nevoie de ele pentru a trata o boală a copilului. „Acest banking se bazează în mare măsură pe încrederea pe care viitoarea mamă o are în compania ofertantă“, spune Sergiu Habago de la CBC. O formulă dezvoltată din celulele bankingului clasic.

În cifre stem

Recoltate la naștere din cordonul ombilical, celulele stem sunt celule nediferențiate care se pot transforma în orice tip de țesut și organ din corp, vindecând o sumedenie de boli.

• 1.000 de euro este prețul aproximativ pentru o prelevare de celule stem din cordonul ombilical al unui nou‑născut, la care se adaugă alți 50–70 de euro/an pentru depozitarea celulelor.
• 12.000–15.000 nu­mărul total de prelevări și ­depozitări de celule stem la care ar urma să ajungă până la sfârșitul acestui an băncile din România, față de 8.000 în 2008.
• 12–15 mil. euro valoa­rea estimată a pieței românești de prelevare și stocare de celule stem
• 70 numărul aproximativ al bolilor pe care le pot vindeca celulele stem, dintre care cea mai gravă este leucemia.
• 8.000 numărul transplan­turilor cu celule stem făcute până acum la nivel mondial, dintr‑un total de peste 600.000 de mostre stocate.