Home»New Europe » Privatizările, la control

Privatizările, la control

2009-12-15 00:00  Money Express

de Catalin Alistari

Federal Bureau of Investigation (FBI) a început o anchetă cu privire la privatizarea băncii cehe Ceska Sporitelna, cumpărată în urmă cu aproape zece ani de Erste Bank. Cum a ajuns FBI să ancheteze o privatizare „veche“ în Europa de Est și, mai ales, de ce sunt întrebările la care încearcă zilele acestea să răspundă presa cehă. Cazul ar putea ajunge în săptămânile următoare în fața unui judecător federal, dacă justiția americană consideră că există fundamente pentru acuzații, scrie site‑ul actualne.cz.

Autoritățile americane au dreptul de a investiga privatizarea în baza unei legi prin care companiilor americane sau care operează în SUA li se interzice să ofere mită în orice colț al lumii. Iar Erste Bank deține o licență bancară în SUA și are de peste 20 de ani o filială la New York. Mai mult, potrivit acuzațiilor foștilor angajați, Erste Bank ar fi avut legătură și cu un alt scandal est‑european, afacerea Gripen, unde principalii perdanți au fost americanii de la compania Lockheed Martin.

Deși cazul trece mai degrabă neobservat în presa din regiune, acesta este semnificativ având în vedere importanța pe care o are grupul Erste în sectorul bancar din CEE și, în special, modelul de business Erste, aplicat consecvent în toată regiunea.

INSIDER JOB.

Foștii angajați Hans Leitner și Peter Andahazy susțin că Erste Bank a oferit mită politicienilor din centrul și estul Europei în timpul privatizării unor foste mari bănci de stat din regiune. Cei doi au fost până la începutul acestui an manageri la Erste și spun că au documente care să le dovedească acuzațiile, cel puțin în ceea ce privește privatizarea Ceska Sporitelna. Deja, scrie presa cehă, foștii bancheri s‑au întâlnit cu agenții FBI, însă conținutul discuțiilor nu a fost făcut public.

„Potrivit informațiilor pe care le avem de la avocații noștri americani, au apărut nume noi, de politicieni cehi importanți care au fost implicați“, declara Leitner pentru actualne.cz. Însă nici un nume nu a fost pomenit deocamdată, acuzatorii invocând anumite proceduri pe care trebuie să le respecte. „Nu putem da publicității nici un nume pentru moment, deoarece trebuie să dăm toate documentele avocaților americani“, explică Leitner, adăugând că au ales să se adreseze justiției americane, neavând încredere în tribunalele europene. De asemenea, cei doi susțin că, după ce și‑au anunțat intențiile, au primit sprijin de unde se așteptau mai puțin.

„După ce am anunțat că vom lupta împotriva afacerilor murdare ale Erste în America, agenți ai serviciilor secrete din toată Europa ne‑au contactat, oferindu‑ne documente care s‑ar putea dovedi folositoare în tribunal“, spune Leitner. Presa cehă confirmă o astfel de posibilitate, invocând faptul că serviciile secrete est‑europene au monitorizat atent privatizările, însă nu s‑au pornit anchete oficiale din cauza corupției sistemului.

PRIVATIZAREA CEHĂ. Ceska Sporitelna, corespondentul ceh al CEC‑ului românesc, are o istorie ce începe în sec. XIX și a fost multă vreme principala casă de economii a Cehiei. După Revoluția de Catifea, banca a devenit o gaură neagră pentru bugetul țării, în ciuda semiprivatizării rapide prin intermediul cupoanelor. La sfârșitul deceniului trecut, privatizarea băncii era o prioritate pentru guvernul social‑democrat condus de Milos Zeman. Înainte de privatizare, banca avea active de 12 mld. dolari, o rețea de 934 de filiale și o cotă de piață de 34% pe segmentul de retail bancar.

Totuși, la jumătatea anului 1999, banca avea pierderi de 389 mil. dolari. Pentru a o face atractivă pentru investitori, statul a investit masiv în recapitalizarea băncii. Metoda aleasă de guvernul Zeman pentru privatizare a fost atragerea unui investitor strategic și negocierea directă cu acesta, fără organizarea unei licitații. Investitorul ales a fost banca austriacă Erste, care tocmai pornise un amplu proces de extindere în regiune. În final austriecii au plătit pentru 52% din Ceska Sporitelna 20 mld. coroane, echivalentul atunci a 760 mil. euro.

Pe lângă asumarea unor pierderi de 1,1 mld. dolari și infuzia de capital de 201 mil. dolari dinaintea semnării contractului de privatizare, statul ceh a făcut și alte concesiuni importante investitorilor, costurile „pregătirii“ pentru privatizare fiind duble față de prețul încasat. În plus, guvernul a oferit garanții guvernamentale pe cinci ani pentru jumătate din portofoliul de credite al băncii. La rândul său, Erste a injectat aproape 600 mil. dolari în capitalul băncii, conform contractului.

La vremea respectivă, Cabinetul Ze­man a aprobat termenii privatizării aproape unanim, deși criticile privitoare la prețul primit n‑au lipsit. „Mie prețul mi se părea prea mic. Am spus guvernului ce credeam, însă nu s‑a întâmplat nimic“, își reamintește Miroslav Gregr, vicepremierul și ministrul comerțului în 2000. Până acum, singurul nume legat de această privatizare a fost cel al deputatului Miroslav Macek. În urmă cu opt ani, jurnaliștii descoperiseră că acesta primise pentru „servicii de consultanță“ legate de vânzarea Ceska Sporitelna suma de 400.000 euro de la o companie angajată de Erste Bank. Mult mai vizibil în presă a fost alt caz de presupusă corupție.

AFACEREA GRIPEN. Același guvern al lui Zeman hotărâse în 2002 achiziția a 24 de avioane Gripen de la concernul britanico‑suedez BAE Systems/SAAB, după ce anterior fusese aproape de a semna cu Lockheed Martin achiziția de avioane F‑18. Până la urmă, avioanele Gripen au fost luate în leasing. Întreaga afacere a fost investigată de birourile antifraudă din Marea Britanie, Suedia și Cehia. Concluzia? S‑a stabilit că s‑a dat mită pentru obținerea contractului, însă nu s‑au descoperit sume, persoane sau conturi.

Afacerea Gripen este încă în atenția investigatorilor britanici, scrie BBC, după ce BAE și Biroul Antifraudă nu au ajuns recent la o înțelegere. În mod surprinzător, Leitner și Andahazy leagă scandalul Gripen de Erste Bank. „Afacerile sunt interconectate în toată Europa, așa că aceiași oameni care au fost implicați în activitățile de corupție ale Erste Bank sunt și în cazul de corupție Gripen“, spune Leitner.

CE SPUNE ERSTE. Evident, Erste Bank neagă toate acuzațiile. „Ne pregătim să depunem o plângere împotriva celor doi foști angajați pentru defăimarea renumelui băncii“, a declarat purtătorul de cuvânt Erste Bank, Hana Cygonkova. Reprezentanții băncii consideră acuzațiile celor doi drept o minciună și un act de răzbunare, amintind că motivele concedierii au fost suspiciuni de spălare de bani și tranzacții ilegale cu aur congolez printr‑o subsidiară neautorizată de bancă.

„Foștii angajați nu au produs nici o dovadă în sprijinul acuzațiilor pe care le fac și nu vor putea obține astfel nici un rezultat“, mai spune Cygonkova, citată de „Prague Post“, considerând că oricum cazul nu ar trebui luat în considerare de justiția americană pentru că este doar „un simplu caz de conflict de muncă austriac“. De asemenea, Hana Cygonkova dezvăluie existența unei scrisori prin care avocații americani ai foștilor angajați cer 30 mil. euro în schimbul nedeschiderii unui proces. Oricare ar fi deznodământul noului scandal, acesta nu face decât să reconfirme suspiciunile privind corupția prezentă în mediul de afaceri est‑european.

Un fenomen descris foarte bine de șeful Camerei de Comerț Americane din Praga, Weston Stacey: „Absolut orice lider politic a declarat public sau în materialele de campanie electorală că oficialii statului fură de la plătitorii de taxe. Însă până acum nici un partid sau politician nu s‑a dovedit suficient de competent pentru a finaliza eficient vreun caz de înaltă corupție sau pentru a veni cu soluții legislative și administrative practice de luptă anticorupție“.

PRECIZARE:

Tot referitor la aceste acuzații, Erste Bank România face următoarele precizări: cei doi acuzatori - care susțin că Erste Bank ar fi oferit mită politicienilor din centrul și estul Europei în timpul privatizării unor foste bănci de stat din regiune - NU au fost directori Erste Bank, cum scriu actualmente.cz și "Prague Post" (termenii folosiți în versiunea în engleză a celor două publicații sunt "bankers" sau "bank managers"), ci angajați ai subsidiarei de fonduri de investiții și administrare a activelor Sparinvest. Ambii, precizează Erste Bank, au fost concediați pentru operarea unei terțe companii independente, fără acordul expres al angajatorului și pentru activități neetice de tranzacționare cu praf de aur provenind dintr-o regiune în stare de război din Africa. Erste Group nu numai că nu a primit nici o înștiințare despre vreun proces sau vreo investigație a autorităților americane (sau alte autorități), dar nici nu înțelege de ce ar avea autoritățile americane drept de jurisdicție într-o dispută pe teme de relații de muncă din Austria. Erste Group îi va da în judecată pe cei doi foști angajați (în Austria, țara de rezidență a acestora), pentru daune reputaționale.

---

Expansiunea Erste

În doar zece ani, din 1997 până în 2007, Erste Bank a devenit unul dintre jucătorii ­puternici pe piața bancară central și est‑europeană, mărindu‑și, prin achiziții și privatizări, numărul de clienți de la 600.000 la 17,3 milioane.

• 1997 Erste anunță un plan ambițios de expansiune.
• 2000 Cumpără Ceska Sporitel’nˇa din Cehia, liderul de piață.
• 2001 Cumpără Slovenská Sporitel’nˇa, de asemenea, lider de piață.
• 2003 Formează Erste Croația, prin achiziția și fuziunea a trei bănci regionale.
• 2004 Formează Erste Ungaria, tot prin fuziunea a două bănci cumpărate de la stat.
• 2005 Înființează Erste Bank a.d. Novi Sad în Serbia.
• 2006 Cumpără banca de stat BCR România, liderul pieței locale.
• 2007 Cumpără banca privată Prestige Bank din Ucraina.