Home»Comentarii » Cum începe 2010

Cum începe 2010

2010-01-12 00:00  Money Express

de Radu Soviani

Bugetul e construit cu o creștere economică de 1,3%. Dar care vor fi motoarele creșterii economice? Răspunsurile de genul exportul și agricultura nu mă satisfac. Ce poate face exportul să performeze atât de mult încât să compenseze scăderea consumului (într‑o țară cu spectrul șomajului în sectorul privat și cu amenințarea șomajului și la stat)? Este suficient ca economiile partenere ale României să stopeze căderea liberă și să încerce timid recuperarea pentru ca exporturile românești să redevină competitive? Categoric nu.

Presupunem că România (țara A) are ca partener principal de export Germania (țara B). Pe fondul scăderii economice cu 5% în 2009, generată de restrângerea consumului, necesarul de importuri al țării B s‑a redus semnificativ. Țara A este afectată – companiile exportă mai puțin, trimit oameni în șomaj, ei nu mai consumă pentru că nu mai au bani. Presupunem că țara B începe recuperarea. Va ajunge volumul importurilor la cel dinaintea crizei? Categoric nu. Vă doresc să fi fost afectați de criză și să câștigați la fel de bine ca înaintea debutului, sau chiar mai bine. Dar dacă nu este așa și vedeți că datele de câștig salarial mediu pe economie arată că în octombrie salariul a scăzut în termeni reali (cu 0,7%), creșterea nominală fiind de 3,6%, iar inflația de 4,3%?.

Prin urmare, pentru prima oară după 1999, românii au câștigat în termeni reali mai puțin, adică puterea de cumpărare a scăzut. Asta fără ca salariile bugetarilor să fi fost afectate în vreun fel, deci ajustarea a fost mai mare în sectorul privat. Revenind la câștigul dinainte de criză, dacă ați avea același salariu, ați cheltui ca în 2007 sau nu? Eu, unul, cheltuiesc diferit. Deci ideea că vom avea relansare economică pe baza revigorării consumului este cel puțin bizară.

Înapoi la exporturi. Nu este suficient ca țara B să aibă din nou banii și dorința de a importa. Este țara A competitivă economic în 2010? Aici este cheia. În România, ratele de dobândă la creditele în lei sunt de peste 15%. Creditul este blocat, nu unge mecanismul economiei (pentru sectorul privat, creditarea ca sold a scăzut în 2009). Leul este stabil cu sprijinul BNR. Nedepreciindu‑se, nu oferă un avantaj competitiv exportatorilor din România. Astfel, avem dobânzi mai mari decât în Polonia, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria și un curs fix, care nu permite un plus de competitivitate pe canalul cursului de schimb. Bugetul pe 2010 spune că salariul va crește în termeni reali (câștigul salarial mediu brut va crește cu 3,9%, în timp ce inflația este estimată la 3,7%). Așadar, nici prin creșterea productivității nu vom fi mai competitivi la exporturi. Atunci de ce să exportăm mai mult? Am fi mai competitivi dacă salariile scad (ceea ce va duce la contracție economică), sau prin deprecierea leului (care ar duce la inflație și alte dezechilibre). Bugetul, așa cum este construit el, autoelimină ideea că exporturile vor declanșa creșterea economică în 2010.

La fel și cu agricultura. 2009 a fost un an agricol excepțional. La fel și 2008. Rar întâlnești 3 ani agricoli excepționali. Chiar dacă Dumnezeu ne va da încă un an agricol excepțional, tot nu va duce la creștere. Aportul față de 2009 ar fi zero. În plus, bugetul este construit pe criterii debile. Cică ar scădea numărul șomerilor cu 65.000, de la 710.000 la 645.000 la finalul lui 2010. Cum? În orice economie, procesul de reangajare a forței de muncă este mult întârziat față de reluarea creșterii economice. Dacă de mâine lucrurile par mult mai bune, nici un patron rațional nu va face aceleași cheltuieli ca înainte. În plus, de mâine lucrurile nu vor părea mai bune. Până când dobânda la creditele în lei nu va avea o singură cifră, nu cred în relansarea economică. Doar dacă statul subminează stabilitatea și dă drumul la inflație.

Cea mai tare dumă a bugetului este impozitul pe profitul băncilor. Pentru 2010, finanțele estimează încasări din impozitul pe profit aplicat băncilor de 300 mil. euro. Absurd, căci 2009 va aduce cel mult un profit de 200 mil. euro pentru tot sistemul bancar, mai puțin de 20% din cele peste 1,2 mld. euro profit pe 2008 (cel mai bun dintotdeauna al sistemului bancar). Ca statul să încaseze 300 mil. euro, profitul băncilor trebuie să‑l depășească pe cel din 2008, ceea ce este imposibil. Iar consecința va fi tăierea altor cheltuieli de 300 mil. euro sau majorarea veniturilor din alte taxe și impozite cu 300 mil. euro. Ambele măsuri vor afecta negativ creșterea economică.

Astfel, bugetul este total nerealist și va trebui de urgență rectificat după ce FMI se va lăsa păcălit în februarie de poza bugetară și va da drumul la tranșa 3. În aprilie‑mai va fi din nou rectificat. În jos. Creșterea economică din 2010 este echivalentul fericirii din anul 2000 pe care o cântam noi ca pionieri. Nu va exista, decât cel mult din pix.

---

Radu Soviani e redactor‑șef al „Business Standard“ și realizator al emisiunilor „The Money Show“ și „Closing Bell“ de la The Money Channel. Are un masterat în buget, trezorerie și fiscalitate și e doctorand în monedă și credit