Home»Slideshow » Chase Corp. a terminat al doilea mare proiect din Second Life: o clinică pentru Centrul Medical Unirea

Chase Corp. a terminat al doilea mare proiect din Second Life: o clinică pentru Centrul Medical Unirea

2010-02-09 00:00

de Paul Dumitru

De la începutul anului, pro­gramul zilnic al Aurei Tatu, fondatoarea Chase Corp. – singura agenție românească de advertising digital care oferă servicii de promovare și dezvoltare de proiecte în universul virtual Second Life –, a fost mai aglomerat ca niciodată. Tatu (36 de ani) tocmai a terminat munca la cel mai nou proiect al său: crearea unui sediu permanent al Centrului Medical Unirea în lumea virtuală.

Contractul cu CMU (a cărui valoare – se mărginește Tatu să precizeze – se ridică la „câteva mii de euro“) este al doilea contract mare semnat până acum de firma sa. Și pentru că amândouă proiectele au fost parafate în ultimele cinci săptămâni, are toate motivele să creadă că anul acesta Second Life îi va aduce profit. Veritabil, nu virtual.

A DOUA VIAȚĂ. „După ce mi‑am făcut cont, în primele două săptămâni nu am dor­mit deloc“, își amintește Tatu de primul ei contact cu lumea dezvoltată de Linden Lab. Se întâmpla în 2005, iar Tatu, care înființase cu doi ani înainte o firmă de advertising digital împreună cu sora ei, încerca să înțeleagă modul în care media tradiționale ar putea fi convertite pentru a se integra în online.

Pentru cei care în ultimii ani au trăit pe o altă planetă sau nu au văzut niciodată un calculator, Second Life (SL) este „o lume virtuală imaginară și creată de rezidenții săi“, pentru a păstra descrierea oficială de pe secondlife.com, o lume digitală în care e simulată viața cotidiană cu tot ceea ce presupune ea.

Utilizatorii trebuie să‑și creeze un cont (există și varianta gratuită), urmând ca apoi să‑și construiască un avatar – un alter ego digital – cu ajutorul căruia pot ulterior interac­țio­na cu alți utilizatori, vizita diferitele loca­ții existente și participa la evenimente.

Aura Tatu – alias LaraCroft Akula în SL – a fost fascinată de noua lume pe care a descoperit‑o din fața monitorului. Fascinație tradusă în 2008 în Bucureștiul Virtual, o investiție de aproximativ 30.000 de euro. Orașul – singurul din România prezent în SL – este restrâns deocamdată la Piața Revoluției, Biblioteca Central Universitară, Muzeul de Artă al României, hotelul Athenee Palace și Ateneul Român cu străduțele din jur, unde câțiva dintre utilizatori și‑au deschis magazine virtuale.

Însă nici după lansarea Bucureștiului virtual LaraCroft Akula n‑a apucat să doarmă prea mult: ultimele două proiecte la care a lucrat au ținut‑o ocupată chiar și 14 ore zilnic. Dar a meritat: sediul CMU din Virtual Bucharest (varianta din SL a Capitalei), deschis oficial luni, 8 februarie, e al doilea contract ca valoare și importanță semnat de Chase Corp., după cel cu BCR – un birou permanent de informare care a văzut lumina soarelui virtual tot anul acesta, pe 18 ianuarie.

REAL ÎN VIRTUAL. Prin intermediul ­sucursalei BCR din SL vizitatorii in­ter­acționează cu diverse aplicații automatizate. Pot afla, astfel, informații despre promoțiile actuale ale BCR sau se pot înscrie în varianta digitală a programului de educație financiară „Școala de Bani“, care se ține într‑o aulă universitară din Bucureștiul virtual. Cursanții dau chiar extemporale, în urma cărora pot câștiga premii în moneda virtuală a SL, numită Linden Dollar.

Clinica virtuală deschisă de Centrul Medical Unirea (a doua companie cu sediu permanent din Virtual Bucharest, după BCR) funcționează relativ la fel, oferind informații despre serviciile medicale și dotările din offline ale CMU. Astfel, la parter se face o prezentare generală a companiei; la etajul 1 se pot afla informații despre nașterea în apă sau recoltarea de celule stem; la etajul doi e simulată o investigare medicală într‑un laborator de screening. Al treilea etaj este, însă, mai special, pentru că aici se desfășoară, după un program prestabilit, întâlniri interactive între vizitatori și medici, pe diverse teme: nutriție, medicină generală, planificare familială etc.

Dar de ce și‑ar construi o companie un sediu virtual în SL? Alexandru Popescu, director comercial la CMU, susține că, în virtual, costurile sunt cu mult sub cele pe care o companie e nevoită să le plătească pentru cumpărarea de bannere în alte medii, precum publicitate radio, tv sau outdoor, iar beneficiile sunt mai mari. „Spațiul virtual se va impune pe viitor ca un canal alternativ de promovare a brandurilor“, crede el. Contractul CMU cu Chase Corp. este încheiat pentru o perioadă de un an, iar în funcție de rezultate se va lua în calcul prelungirea lui.

DE CE SECOND LIFE. La nivelul întregului univers Second Life, mediul cu cea mai mare densitate de trendsetteri pe metru pătrat, există peste 15 milioane de conturi. Din România au fost create 70.000, dintre care aproape 12.000 sunt considerate active – ceea ce înseamnă că deținătorii acestora intră cel puțin o dată pe săptămână în SL. Traficul în Virtual Bucharest a ajuns, la aproape un an și 2 luni de la înființare, la circa 1.000 de avataruri pe zi, iar orașul a urcat pe locul trei în topul celor mai vizitate din SL.

„Oamenii vin pentru că noi facem evenimente și diverse activități dedicate comunității de români, iar oamenii atrag alți oameni“, explică Aura Tatu, care lucrează cu o echipă de 18 freelanceri în SL, majoritatea developeri IT. După calculele sale, 20% dintre cei care intră zilnic în oraș sunt români din alte țări, care de multe ori își aduc și prietenii străini în vizită sau pentru a participa la diverse evenimente. Cele mai multe proiecte sunt dezvoltate pe termen scurt, sub forma unor concursuri, de exemplu, sau petreceri, având în vedere că interactivitatea este cuvântul‑cheie în SL.

Până acum Tatu a lucrat cu clienți precum Kiss FM, Coca‑Cola, FHM și GfK, dar a avut și clienți din străinătate – a construit, de exemplu, piața virtuală Campo di Fiori din Roma. Criza, mărturisește ea, a scăzut cererea pentru organizarea de evenimente, însă tot criza ar putea fi motivul pentru care tot mai multe companii vor privi către SL ca o soluție de tăit costuri. Iar ultimele două proiecte din România, la care se adaugă și un focus grup organizat pentru firma de cercetare GfK la sfârșitul anului trecut, par să indice o creștere a interesului pentru Second Life. LaraCroft Akula știe foarte bine de ce.

---

O lume fără criză

În 2009, economia Second Life a crescut cu peste două treimi, în contrast cu cea mondială, afectată puternic de criză. Comunitatea virtuală are o monedă proprie, denumită Linden Dollar (L$), care valorează cca. 0,004 dolari americani.

1) TRANZACȚII. Anul trecut, valoarea tranzacțiilor în SL s‑a ridicat la 567 mil. dolari americani, în creștere cu 65% față de 2008. Tranzacțiile înseamnă vânzare de terenuri, haine, case, mobilier și orice alte bunuri pe care ultilizatorii le vând între ei. Din acest total, românii au făcut tranzacții de cca. 400.000 de dolari.

2) IEȘIRI. Din banii rulați în Se­cond Life, utilizatorii au transferat în conturile din lumea reală 55 de milioane de dolari americani, în creștere cu 11% față de 2008. Într‑un top al celor care au convertit Linden Dollars în bani adevărați, primii 25 de utilizatori au scos 12 milioane de dolari.

3) BURSE VIRTUALE. În SL func­ționează în prezent două burse: într‑una se vând L$ pe dolari americani (LindeX) și în cealaltă bunuri virtuale (Xstreet SL). Aproape 115 mil. dolari americani au fost tranzac­ționați pe LindeX în 2009, dintre care aproximativ 40.500 de dolari de către români.

4) HIPERCONECTAȚI. Utilizatorii Se­cond Life au petrecut anul trecut 480 de milioane de ore în spațiul virtual: plimbări, turism virtual, concerte, concursuri, întâlniri de business etc. Utilizatorii români au petrecut 600.299 de ore, plasându‑se pe locul 22.

5) PIXELI DE PĂMÂNT. Numărul de regiuni deținute de utilizatorii din SL a crescut cu 6% în 2009, totalizând 1,85 miliarde de metri pătrați (adică aproape 1.850 km²). Spre comparație, statul Luxemburg are 2.500 km2. Simularea unui oraș nu se face însă integral, ci sunt selectate zonele emblematice.