Home»Analize » Componenta Copos

Componenta Copos

2010-02-16 00:00  Money Express

de

AÈ™ezat comod în fotoliul din biroul său, George Copos îÈ™i aranjează bu­tonii, îÈ™i potri­veÈ™te ochelarii pe nas È™i ur­mă­reÈ™te cu aten­È›ie ­cursul de schimb al monedei europene. Zâm­beÈ™te satisfăcut. „Vino, vino să vezi. Leul joacă tare. Chiar foarte tare. Facem hedging la Ana Imep È™i până acum a câÈ™tigat vreo 800.000 de euro din aprecie­rea leului“, spune el, felicitându‑se acum pentru o decizie pe care o descrie drept „înÈ›eleaptă“ È™i care îi va permite ca în prima parte a anului să schimbe cel puÈ›in 12 milioane de euro, încasări din exporturi, la un curs de 4,4125 lei/euro. „Leul foarte puternic nu avantajează deloc exportatorii. Cine nu È™i‑a făcut hedging È™i exportă va avea probleme foarte mari în 2010“, explica fondatorul È™i acÈ›ionarul majoritar al Ana Holding într‑un interviu de luna trecută pentru money.ro.

O NOUÄ‚ NIȘĂ. Ana Imep pare să fie de altfel asul din mâneca lui Copos, omul de afaceri mărturisind că fabrica de motoare electrice pentru electrocasnice de la PiteÈ™ti – despre care spune că generează aproximativ o treime din afacerile grupului – pregăteÈ™te o miÈ™care‑surpriză. „Am luat decizia să mergem È™i pe piaÈ›a componentelor auto. Este o nișă nouă de piață È™i cred că ne va aduce până în 2014 venituri de 15 milioane de euro pe an“, detaliază el.

Dacă previziunile sale sunt corecte, noul segment de business ar însemna echivalentul a aproape 50% din cele 29 de milioane de euro generate anul trecut de fabrica de la PiteÈ™ti.

Pe termen scurt, spune că va urma un 2010 dificil, chiar dacă pieÈ›ele externe, spre care se îndreaptă peste 90% din producÈ›ia de la PiteÈ™ti, încep să dea semne de revenire. Ana Imep lucrează È™i acum pentru o fabrică de autoturisme din Cehia, dar ponderea acestei colaborări în veniturile totale ale grupului este nesemnificativă. „Îmi doresc foarte mult să creÈ™tem cifra de afaceri la Ana Imep, dar am decis să mergem pe acelaÈ™i buget din 2009. Dacă vom reuÈ™i să creÈ™tem cifra de afaceri cu 5%, va fi un lucru extraordinar“, adaugă omul de afaceri.

CONSOLIDARE ȘI EXTINDERE. Fabrica de la PiteÈ™ti a încheiat 2009 cu un mic profit, pe fondul unor restructurări de personal începute în ultima parte a lui 2008. „În noiembrie 2008, am făcut prima restructurare. Din 1.500 de angajaÈ›i au rămas 750, în prima etapă. A urmat al doilea val, când am mai renunÈ›at la 100 de angajaÈ›i. În acest fel, am reuÈ™it consolidarea“, mai spune Copos, explicând că Ana Imep activează pe o piață extrem de competitivă, invadată de chinezi. „Furnizorii din China vin cu preÈ›uri care bat orice concurență, astfel că este greu să te menÈ›ii în piață, darămite să faci profit“. Pe domeniul său tradiÈ›ional de activitate, Ana Imep va încerca anul acesta să‑și consolideze prezenÈ›a în pieÈ›ele din Rusia È™i Turcia, cu accent pe cea rusească, unde se dezvoltă fabrici noi de produse electrocasnice.

DeÈ™i vorbeÈ™te deschis despre aÈ™tep­tă­rile pe care le are de la noul segment al businessului Ana Imep, Copos e mai reÈ›inut când vine vorba despre investiÈ›iile presupuse È™i, implicit, despre sursele de finanÈ›are ale acestora. Se limitează să spună doar că a început investiÈ›iile pentru extinderea producÈ›iei pe componente auto, explicând că, dacă totul va merge aÈ™a cum È™i‑a plănuit, fabrica de la PiteÈ™ti ar trebui să ajungă în cel mult patru ani la o capacitate de producÈ›ie de un milion de motoare electrice destinate industriei auto.

„DRUM LUNG ȘI ANEVOIOS“. Teoretic, planurile lui George Copos sună bine. Jucătorii aflaÈ›i deja pe piaÈ›a componentelor auto, pe care Constantin Stroe, vicepreÈ™edintele Automobile Dacia, o estimează la patru miliarde de euro – doar Dacia lucrează cu câteva sute de furnizori, în timp ce pentru Ford sunt aÈ™teptaÈ›i alÈ›i câteva zeci –, văd însă lucrurile puÈ›in diferit. Ionel FierbinÈ›eanu, director general la Autoliv, companie care produce centuri de siguranță È™i airbaguri, spune că piaÈ›a de componente nu‑și va putea reveni la nivelul din 2007, anul de vârf al industriei auto, nici măcar peste cinci ani. „Producătorii se relochează spre zone cu costuri de producÈ›ie mici, deci orice jucător nou cu un management bun al calității È™i costuri mici are È™anse, dar drumul este lung È™i anevoios“, nuanÈ›ează el.

Bun cunoscător al istoriei de peste trei decenii a fabricii de motoare electrice de la PiteÈ™ti, dar la fel de bun cunoscător al mecanismelor pieÈ›ei locale componentelor, Stroe de la Automobile Dacia spune că salută iniÈ›iativa acÈ›ionarului majoritar al clubului de fotbal Rapid, dar se declară surprins de faptul că George Copos „a reacÈ›ionat aÈ™a de târziu“. „Nu am înÈ›eles niciodată de ce a ales să rămână ancorat în motoare pentru industria bunurilor de larg consum È™i nu s‑a concentrat mai demult pe această nișă“, mărturiseÈ™te acesta.

(IM)POSIBILUL DIVORÈš. Cum funcÈ›io­nea­ză piaÈ›a o spune tot Stroe. Dacă Dacia, de exemplu, primeÈ™te două oferte pentru un subansamblu, explică el, nu preÈ›ul este neapărat elementul‑cheie. „Iau în calcul solvabilitatea furnizorului È™i ponderea acelui produs în businessul total. Dacă ponderea este mică, în mod cert nu voi alege acel furnizor, pentru că nu am nici o garanÈ›ie că mâine nu renunță la fabricarea acestui subansamblu. Or, uzina Dacia, care produce 65 de maÈ™ini pe oră, nu‑și poate permite asemenea riscuri, deoarece ar pierde foarte mult“, spune vicepreÈ™edintele Dacia.

Pe de altă parte, schimbarea unui fur­nizor nu are loc pur È™i simplu. Constantin Stroe spune, glumind, că este mai simplu să divorÈ›ezi de cinci neveste decât să renunÈ›i la un furnizor. „Dacă primesc o ofertă mai bună, eu îmi anunÈ› furnizorul tradiÈ›ional. Dacă acesta nu îÈ™i poate permite să‑mi facă o ofertă la un preÈ› mai bun, atunci iau în calcul o eventuală schimbare“. Altfel spus, în industria auto, relaÈ›iile se construiesc în ani È™i este extrem de greu să pătrunzi pe o piață deja aÈ™ezată.

Dar asta nu înseamnă È™i că Stroe nu ar da È™anse extinderii lui Copos via Ana Imep pe componente auto. Pentru a avea succes, explică vice­preÈ™edintele producătorului român Automobile Dacia, va trebui să studieze foarte bine piaÈ›a È™i să‑și analizeze costurile. Cu rezerva că „orizontul de timp pe care îl avansează este puÈ›in forÈ›at“. Dar, chiar È™i aÈ™a, „poate fi considerat acceptabil“.

---

În câteva repere

2010 e anul în care hotelurile, cele mai stabile surse de venit ale grupului Ana, ajung în sfârÈ™it pe lista de investiÈ›ii a lui George Copos, deÈ™i acesta plănuia să renoveze câteva din acestea încă de acum doi ani.

1) ÎN INVESTIÈšII. Copos spune că cea mai mare parte a bugetului total de investiÈ›ii pe întregul grup de firme Ana, care se ridică la 12 mil. euro, va merge către hoteluri. O parte din investiÈ›ii vor fi făcute cu banii rămaÈ™i din creditul de 30 mil. euro pe care omul de afaceri l‑a luat anul trecut de la BRD.

2) ÎN VENITURI. Anul trecut, hotelurile controlate de George Copos – Hilton È™i Crowne Plaza (BucureÈ™ti), Sportul, Bradul È™i Poiana (Poiana BraÈ™ov), Europa (Eforie Nord) – au avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro, în scădere cu 37% față de cele 41 mil. euro realizate în 2008.

3) ÎN PREVIZIUNI. Pentru 2010, Copos speră la o stagnare a pieÈ›ei hoteliere, explicând că nu mai poate micÈ™ora tarifele, întrucât o astfel de măsură l‑ar pune în imposibilitatea de a mai putea oferi servicii la calitatea impusă de standarde – în 2009, spune el, businessul Hilton a scăzut cu 20%, iar cel al Crowne Plaza, cu 25%. Despre o revigorare a pieÈ›ei crede că se poate vorbi abia în 2012–2014.

4) ÎN ANGAJAÈšI. Omul de afaceri a concentrat perso­nalul din hotelurile din afara Bucu­reÈ™tiului într‑un core‑staff, care lucrează iarna la munte È™i vara pe litoral. Strategia a avut ca rezultat o reducere a numărului de angajaÈ›i È™i, implicit, o scădere de câteva sute de mii de euro a cheltuielilor cu salariile.