Cum transformi o rețea socială într-o rețea de afaceri

• Foto

Ciprian Trandafirescu, antreprenorul care a gasit link-ul lipsa catre networking >Foto Laszlo Raduly

Ciprian Trandafirescu petrece șase ore pe zi pe Facebook, Twitter, LinkedIn și alte câteva rețele sociale mai puțin cunoscute. Nu‑și caută un job, nici soție, și nici dependent de Internet nu e. Poartă cel mai frecvent costum, dar nu se consideră o persoană formală: nu s‑a formalizat nici când a fost intervievat de MONEY EXPRESS; discuția a avut loc într‑o cafenea din centrul Capitalei.

Spune despre sine că e foarte deschis, sociabil și are o rețea vastă de cunoștințe. Ca mulți oameni de afaceri, Ciprian Trandafirescu crede că networkingul – un termen care încă n‑a reușit să‑și găsească loc în Dicționarul Explicativ al Limbii Române – e esențial în business. Diferența dintre Trandafirescu și alții e că networkingul nu e, pentru el, doar un instrument necesar afacerilor. E afacerea însăși.

GHINION SAU NOROC? Kingstone Group, firma sa, se ocupă chiar de organizarea de evenimente de networking: contra unei taxe, orice antreprenor, manager sau simplu angajat poate veni la întâlniri cu scopul principal de a cunoaște noi oameni. Contra unei taxe? Da: networkingul adevărat, crede Trandafirescu, înseamnă mult mai mult decât să întâlnești oameni la o petrecere și să începi o conversație oarecare.

Punctul de start al businessului său trebuie căutat în lumea virtuală: în 2008, el fonda pe LinkedIn un grup – Romanian Managers – prin care încerca să aducă împreună, în rețeaua amintită, antreprenori și manageri români.

Doar că realitatea lui 2009 nu mai semăna cu cea din 2007, anul tuturor posibilităților: piața imobiliară se prăbușise și semne de revenire rapidă nu existau. Consultantul imobiliar Ciprian Trandafirescu trebuia, neapărat, să se transforme în altceva ca să poată face „mult mai multe lucruri“ decât în Canada, cum își propusese în 2007, la revenirea în România.

SATISFACȚIILE ANTREPRENORIATULUI. Consultantul imobiliar Ciprian Trandafirescu s‑a transformat, așadar, în scurt timp, în antreprenorul Ciprian Trandafirescu: în martie 2009, își amintește el, grupul pe care‑l fondase pe LinkedIn adunase deja 400 de membri. „M‑am gândit să încerc să văd dacă lumea e dispusă să se întâlnească pentru networking“, spune el, „practic să coagulez o comunitate de networking în care membrii să se cunoască și să facă business“.

De la această idee a și pornit totul: comunitatea virtuală pe care o inițiase a început, astfel, să capete aerul unei comunități în lumea reală. Sub umbrela Kingstone, Trandafirescu a organizat anul trecut și primele evenimente, pe care le‑a împărțit – pe baza rezultatelor unui sondaj făcut tot pe LinkedIn – în patru mari categorii: resurse umane, marketing&comunicare, antreprenoriat și management. Întâlnirile durează în medie 2–3 ore, în prima parte având loc prezentări pe diverse teme, iar în a doua desfășurându‑se networkingul propriu-zis. Are inițiativa sa rezultate?

Sunt oamenii dispuși să plătească pur și simplu pentru a cunoaște alți oameni? Se pare că da: în acest moment, spune Trandafirescu, Kingstone a ajuns la patru evenimente pe lună, la fiecare dintre ele participând, adaugă el, circa 40 de persoane. Reacțiile sunt și ele bune. Pe pagina de Internet a grupului Romanian Managers (www.romanian‑managers.ro) se așterne, la secțiunea „Feedback“, un lung șir de comentarii entuziaste. Cătălin Vasile, de pildă, Area Manager ING Bank, se declara, după un eveniment organizat de Kingstone, „surprins de cât de util și eficient a fost“. Vasile menționa, în postul său, două beneficii pe care le numea „majore“.

Primul ar fi acela că, deoarece evenimentul e dedicat în mod explicit networkingului, oamenii interacționează mai mult decât la evenimentele sociale, de vreme ce ăsta este principalul lor obiectiv. Iar al doilea ar fi că la astfel de întâlniri ai șansa să cunoști oameni din afara domeniului în care te învârți – un beneficiu menționat, de altfel, și de alți participanți care au comentat pe forumul Romanian Managers.

NETWORKING&AFACERI. Revenind la cifre: taxa de participare la o întâlnire organizată de Trandafirescu e de 100 RON, ceea ce înseamnă, la patru evenimente pe lună, încasări medii de circa 16.000 RON lunar – din care se scad, evident, cheltuielile. În plus, o dată pe lună, Trandafirescu organizează evenimente la Cluj și Timișoara, iar scopul său este să ajungă în viitorul apropiat în toate orașele importante din țară.

Despre cât de profitabil este networkingul, ca business în sine, Trandafirescu preferă să nu dea detalii. Spune doar că grupul Romanian Managers a ajuns acum la 3.000 de membri – mai exact 3.148, la închiderea ediției – și că în curând firma sa va începe să organizeze seminare și workshopuri pe diverse teme, de la branding personal și vorbit în public până la teme mai ample – de pildă „cum să treci de la antreprenoriat la corporație“.

Ca și evenimentele de networking, și acestea vor fi promovate în exclusivitate pe rețelele sociale pe care Trandafirescu le folosește, cu adevărat, drept un instrument de business. „Rețelele sociale sunt foarte importante pentru mine, oamenii se conectează mult mai repede online, trec mai ușor peste bariere“, explică Trandafirescu. Pe rețelele sociale, o întrebare aruncată la întâmplare poate avea drept rezultat un parteneriat la care nici nu te‑ai gândit vreodată.

Iată și dovada: anul trecut, povestește Trandafirescu, și‑a cumpărat un nou BlackBerry. Pentru că nu‑i știa toate aplicațiile, a pus o întrebare pe Facebook: i‑a răspuns un bărbat care avea același model de telefon. Problema tehnologică a fost lămurită repede, dar asta nu i‑a împiedicat pe cei doi să țină legătura.

Au urmat conversații online despre telefoane și gadgeturi, apoi cei doi au trecut la alte subiecte pentru ca, în cele din urmă, relația legată în mediul virtual să se transforme într‑una adevărată, din lumea reală. Iar acum relația începută întâmplător pe Facebook e pe punctul să se transforme într‑un business: bărbatul care i‑a explicat lui Trandafirescu cum funcționează BlackBerry‑ul e director al unei companii din domeniul financiar‑bancar cu care Kingstone e pe cale să încheie un parteneriat pentru o serie de workshopuri. Măcar pentru asta și tot ar merita termenul „networking“ un loc în Dicționarul Explicativ al Limbii Române.

Cinci legi ale networkingului

Ca orice alt domeniu, și net­workingul își are regulile lui: iată care sunt cele mai importante, în opinia lui Ciprian Trandafirescu:

• Prezintă‑te fiecărui participant cu o frază care să includă brandul tău personal – ceea ce te definește și te diferențiază.
• Nu încerca să vinzi produse sau servicii la evenimentele de networking. Nu acesta este scopul lor: aici poți doar să stabilești relații de prietenie și încredere.
• Ideal este să încerci să faci follow‑up cu fiecare participant și să stabilești întâlniri individuale pentru a explora toate oportunitățile de colaborare.
• Este de preferat ca la evenimente să ai conversații mai aprofundate cu mai puțini oameni – doi‑trei – decât să schimbi cărți de vizită cu foarte mulți (20–30).
• Important e să asculți, nu să vorbești, ca să vezi ce anume îi interesează pe potențialii tăi parteneri de afaceri/clienți/angajatori. Mulți oameni fac greșeala de a vorbi foarte mult și de a încerca să forțeze lucrurile.

www.octo.ro

După Romanian Managers, grupul pe care l‑a inițiat în august 2008 pe LinkedIn, Ciprian Trandafirescu a lansat un nou proiect al cărui scop e, însă, același: networkingul.

Ce este
>> octo.ro e o platformă online de stimulare a networkingului care are acum circa 2.000 de membri, dintre care jumătate din București.
Ce rol are
>> fondatorul site‑ului spune că a lansat platforma cu gândul de a suplini minusurile pe care le‑a constatat în rețelele sociale internaționale, dar și pentru a adapta acest tip de interacțiune la piața locală.
Ce‑și propune
>> Trandafirescu spune că octo.ro e o platformă care pune în centru brandul personal; în România, crede el, se pune adesea accent pe companie pentru că oamenii nu știu să‑și construiască un brand.