Silicon Valley-ul de lângă Moscova

• Foto

Presedintele rus Dmitri Medvedev (dreapta), impreuna cu fondatorul Kaspersky Lab, Evgheni Kasperski (in picioare) >Foto Guliver/AFP

• 

Rezumată simplist, eco­no­mia mondială funcționează cam așa: rușii au materia primă, chinezii – forța de muncă, iar americanii vin cu ideile și cu marketingul. Tot americanii țin contabilitatea și încasează grosul profiturilor. Modelul se aplică mai ales în industria IT, motorul supersonic al unei lumi aflate în plină digitalizare. Acum însă rușii vor mai mult, având în frunte un președinte, Dmitri Medvedev, care se autoetichetează drept un liberal avid de tehnologie.

Ultima găselniță, ce ar trebui să fie cireașa de pe tortul noului model economic propus de Medvedev, este un megacomplex de cercetare și dezvoltare tehnologică, o copie cu litere chirilice a Silicon Valley și cu finanțare de la bugetul de stat. Planul ar putea avea însă câteva defecte majore. Între acestea, abordarea tipic sovietică a problemei, cu planificare, centralizare și control de stat.

IT CHIRILIC. Industria de mii de miliarde de dolari a tehnologiei informațiilor își are originile „legendare“ într‑un antreprenoriat cât se poate de liber; niște tocilari care visau să schimbe lumea în format 1 și 0 din garajul familiei. Kremlinul a pierdut startul. Cu excepțiile notabile ale unor producători de antiviruși sau de jocuri, industria IT rusească nu contează nici măcar la nivel regional. În lipsa nișelor disponibile, ocupate deja de indieni sau chinezi, Rusia își propune să intre în competiție direct la vârf, adică în zona de inovație.

„Împreună trebuie să creăm un mediu în care miracolele sunt posibile“ – vorbele aparțin lui Vladislav Surkov, responsabilul de proiect, și sunt extrase dintr‑un interviu pentru „Vedomosti“ de luna trecută. O apariție publică rarisimă a celui considerat a fi ideologul‑șef de la Kremlin, Surkov ocupând oficial funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale încă din 2000. Potrivit revistei „Time“, el este creatorul „democrației suverane“, teoria ce fundamentează autoritarismul modern al Moscovei, și părintele spiritual al mișcării de tineret „Nași“, noii „pionieri“ ai Rusiei.

Vladislav Surkov este liderul unui clan de tehnocrați, numit „civiliki“, care se opune mai cunoscuților „siloviki“, conduși de vicepremierul Igor Secin. Întrebat dacă răspunsul rușilor la chestiune nu este în contradicție cu spiritul liberal al Silicon Valley, Surkov a explicat: „Dacă vrei să lași dezvoltarea pe pilot automat și să aștepți până când liberalii șovăielnici pierduți în dezbateri fără sfârșit dau naștere unui miracol economic, vei aștepta la nesfârșit. Avem nevoie de o putere consolidată care să controleze situația“.

Iar președintele Medvedev a semnat recent un decret prin care înființează un grup de lucru, condus de Surkov, care să ridice centrul de inovație tehnologică.

SILICONSKAIA. Centrul de dezvoltare și cercetare pe care și‑l dorește Medvedev se va întinde pe mai bine de 2 mil. km pătrați în apropierea Moscovei. Nu s‑a turnat încă nici o palmă de beton, dar rușii au început promovarea. Vladislav Surkov a fost la începutul anului într‑o vizită la MIT – cel mai puternic institut tehnologic din lume –, participând la seminarii despre rolul inovației și documentându‑se în laboratoare. Luna trecută au venit americanii la Moscova, o delegație din Silicon Valley ce a inclus executivi de la eBay, Cisco Systems sau Twitter, plus actorul Ashton Kutcher, din rațiuni de advertising.

Pe lângă munca de PR, rușii au deja și metodologia de lucru. Programul va fi implementat în două faze. Mai întâi, companiile rusești încep lucrul la produsele inovatoare, preselectate de o comisie guvernamentală, în propriile laboratoare. Din toamna acestui an, cele mai promițătoare idei urmează să fie „transplantate“ și dezvoltate în noul centru tehnologic. La program pot participa doar companiile mari, chiar și companii străine, pentru că principalul criteriu de selecție este scara de aplicabilitate, dorindu‑se crearea unor invenții de genul Internetului.

Comisia prezidențială a ales și se va focaliza pe cinci domenii: eficiență energetică, tehnologie nucleară, tehnologie spațială, tehnologie medicală și IT strategic. Banii sunt alocați, strategia – stabilită, doar că nu este foarte clar cine va lucra în laboratoare, „creierele“ fiind de fapt principalul activ al unei astfel de întreprinderi. Toată lumea pare să fie de acord cu privire la resursele umane: Rusia ar avea cu ce. Sutele sau miile de hackeri locali, recunoscuți în toată lumea pentru abilitățile lor.

RUSSIAN BUSINESS NETWORK. Nimeni nu știe exact câți sunt și de unde operează cu exactitate. Poveștile despre hackerii ruși au apărut odată cu Internetul, sau mai bine spus odată cu aplicațiile „pe bani“ ale Internetului. „Băncile, cardurile, telefoanele, totul funcționează acum printr‑un computer, printr‑un sistem de operare. Totul poate fi spart și distrus“, spunea un hacker pentru „Russia Today“, adăugând, mai în glumă, mai în serios, că „hackerii reprezintă jumătate din populația Rusiei“.

Pagubele produse de „populația de hackeri“ sunt imense; de la blocarea serverelor guvernamentale și până la furtul din conturile clienților băncilor sau piratarea producțiilor holywoodiene înainte de a fi lansate oficial, nimic nu este prea puțin. Printre faptele „de arme“ ale hackerilor ruși nu sunt doar furturi. În 2008 au blocat efectiv toate serverele Georgiei, cu care Rusia se afla în război. Au atacat Estonia, distrugând o mulțime de baze de date, după ce estonienii au dat o lege prin care interziceau simbolurile rusești sovietice.

Hackerii sunt grupați în bande, de obi­cei internaționale, sau sunt indivizi despre care în industrie se spune că sunt „genii informatice“. RBN, de exemplu, este cea mai cunoscută bandă de hackeri din Rusia, condusă de misteriosul Flyman și activă în domenii precum spamming, phishing, clonare de carduri, piratare de filme sau pornografie. Cu baza în Skt. Petersburg, RBN se retrăsese într‑un con de umbră până de curând, când a lansat câteva atacuri de data asta din China, unde se pare că și‑a mutat sediul.

În ianuarie, FBI a arestat un hacker din Florida, acuzat de furtul a 45 milioane de numere ale unor carduri din baza de date a unui retailer, folosite apoi pentru a extrage zeci de milioane de dolari din ATM‑uri. Legăturile duc la hackerii ruși, banda Shadowcrew. Grupul Black Hats, alți ruși, a furat la sfârșitul anului trecut peste opt milioane de dolari din conturile Royal Bank of Scotland.

STRICT SECRET. „Cyberspațiul e real, la fel și riscul pe care‑l presupune. De acum, infrastructura digitală va fi tratată ca fiind de importanță strategică“, declara la jumătatea lui 2009 președintele Barack Obama. Drept urmare, oficialii militari ruși s‑au întâlnit în secret cu omologii lor americani pentru a discuta o posibilă alianță în lupta împotriva criminalității informaționale, reprezentate de bande de hackeri sau chiar guverne, China fiind principalul sus­pect.

Americanii ar vrea să stopeze ata­curile din Rusia, iar rușii ar vrea să aibă acces liber la tehnologia americană. Întâlnirile, un fel de Tratat de la Geneva fără arme nucleare, dezvăluite de „The New York Times“, coincid cu lansarea de către ruși a proiectului centrului de cercetare și dezvoltare.

Dar oricât de deschis ar fi Medvedev la posibilitățile Internetului, Rusia are o uriașă problemă în ceea ce privește infrastructura. Decretul prezidențial ce hotă­răș­te ca până în 2015 tot teritoriul Rusiei să aibă acoperire prin fibră optică pare mai degrabă o glumă, într‑o țară în care în foarte multe localități nu se poate ajunge decât cu elicopterul. De asemenea, printre inițiativele lăudabile se strecoară și câte o chestie de genul încercării de popularizare a înregistrării domeniilor de Internet de genul .ru, cu caractere chirilice, o „inova­ție“ rusească.

„Când aud de această idee, oamenii își închipuie că e o conspirație a statului, care vrea să‑i înghesuie pe toți în acest domeniu, să închidă ușa și să dea drumul la gaz“, se plânge Andrei Kolesnikov, oficialul însărcinat cu implementarea scrisului chirilic în online. Și dacă Moscova nu‑și poate convinge cetățenii să facă un lucru atât de simplu, cum se așteaptă oare să „recolteze“ geniul miilor de ­hackeri locali oferindu‑le salarii de la buget?