Cristina Bâtlan (Musette): “E momentul să vedem dacă suntem competitivi și pe alte piețe“

• Foto

Cristina Batlan (Musette) >Foto Laszlo Raduly

Să dea franciza Musette la cât mai multe firme străine și să câștige împreună cu ele – acesta e obiectivul declarat al soților Cristina și Roberto Bâtlan, proprietarii Musette, o afacere de familie de circa 6 milioane de euro. Procesul de închiriere a Cristhelen B – marca dezvoltată de companie – pe piețele externe a început în luna mai a acestui an, printr‑un prim magazin în Israel; săptămâna trecută au fost puse la punct și ultimele detalii pentru deschiderea unei francize și în Manhattan, New York, magazinul urmând a fi inaugurat în septembrie. Cum poate un producător român de pantofi să se extindă, în plină criză, în afara granițelor? Răspunsul este simplu: pentru că nu‑și permite să facă altfel.

AMBIȚII INTERNAȚIONALE. Dincolo de faptul că și‑au dorit „dintotdeauna“ să‑și scoată brandul pe piața internațională (Musette a inaugurat încă înainte de criză un magazin în afara granițelor, la Sofia), soții Bâtlan cred că extinderea poate fi o oportunitate de creștere a veniturilor în aceste vremuri nesigure, mai ales dacă e făcută în sistem de franciză. De posibili parteneri nu par a duce lipsă: Cristian Bâtlan spune că primește lunar trei‑patru cereri de francizare, cele mai recente fiind din Belgia, Franța, China și Kazahstan.

E momentul să vedem dacă suntem competitivi și pe alte piețe“, mărturisește Cristina Bâtlan. Premisele se arată bune: în Israel, țara cu care au început, în primăvară, extinderea în sistem de franciză, se pregătește deja deschiderea celui de‑al doilea magazin (primul e la Ashdod, al doilea va fi la Tel Aviv). „Pe termen lung, singurul pariu real este să devii internațional“, spune Alin Bâtlan, fratele lui Roberto, cooptat și el în afacere în urmă cu patru ani.

Ce presupune, pentru Musette, extinderea în sistem de franciză? Costurile deschiderii unui magazin ajung în medie la 150.000 de euro, în funcție de suprafață, această cheltuială fiind suportată de francizat. Spre deosebire de alte businessuri, Musette nu percepe taxa „de intrare“, adică de acordare a francizei. „Viitorul partener trebuie doar să ne convingă că își permite și vrea un business pe termen lung și are și disponibilitate să se ocupe de afacere“, explică Alin Bâtlan.

Asta nu înseamnă, însă, că Musette nu câștigă nimic, dimpotrivă: în afară de un procent din vânzările francizaților, compania românească își asigură un plus la producție care anul viitor va ajunge la 50–70%. „Fabrica de la Huși e oricând pregătită să crească producția de la 400 de perechi pe zi, cât lucrează acum, la 700 sau chiar 800“, confirmă Cristina Bâtlan.

STRATEGII LOCALE. Așadar, 2010 – un an în care industria de profil va avea de depășit criza financiară, criza materiilor prime și invazia produselor ieftine din Asia – va fi un an al testelor pe noi piețe pentru Musette. Compania și‑a schimbat deja focusul – profitul, prioritatea zero a anilor de boom, devine secundar, obiectivul principal al perioadei următoare fiind cash‑flow‑ul – și a făcut reduceri de costuri – de la disponibilizări până la reducerea cheltuielilor cu consumabilele – pe măsura vremurilor, „în toate zonele din companie“.

În plus, ca și alți retaileri, și‑a renegociat chiriile (Musette nu are spații în proprietate, deci chiria e unul dintre costurile majore) și a închis trei magazine (două în București și unul în Constanța), dar în același timp a deschis alte cinci (în Timișoara, Iași, Craiova, Sofia și Ashdod). Rețeaua a ajuns acum la 15 magazine, urmând să se mai extindă până la finalul anului cu un al doilea magazin pe Calea Victoriei din București și cu încă unul în Galați.

În plus, Musette a rămas printre puținii retaileri care n‑au cedat, deocamdată, presiunii promoțiilor; reducerile care se aplicau în mod normal de două ori pe an, în martie‑aprilie și august‑septembrie, au devenit regulă, perioadele cu „prețuri întregi“ fiind excepția. La nivel de prețuri, Musette concurează cu branduri precum Aldo, Benvenuti, Nine West, Otter, Humanic, Il Passo sau Bata.

Dincolo de cost cutting, criza a adus, spune Alin Bâtlan, și un avantaj competitiv companiei românești: „Cumpărătorii de lux au migrat masiv către Musette. N‑a mai existat aroganța aia de a avea neapărat o etichetă cu nu știu ce marcă internațională“. Tradus în cifre, „masiv“ înseamnă dublarea numărului de clienți, până la 3.000. „Scăderea de 10–15% venită de la clienții tradiționali a fost acoperită, practic, de consumatorii marilor mărci, care au văzut că poți să găsești un produs la fel de bun, la alt preț“, adaugă el.

ALERGATUL PE BANDĂ. Cristina Bâtlan spune că pentru Musette nu a fost deloc ușor să‑și facă loc pe o piață locală acoperită în proporție de peste 90% de importuri și „nu ne va fi ușor nici peste granițe“. „Cu siguranță vânzările la export sunt acum mai rentabile decât cele pe piața locală“, crede însă Olga Stanciu, director adjunct al producătorului clujean de lenjerie Jolidon.

De altfel, când Gabriel Cîrlig, proprietarul companiei, își schimba strategia și anunța că se uită mult mai atent la piețele externe, criza abia își făcuse simțită prezența în România. „Acum mai mult ca oricând trebuie să ne axăm pe exporturi“, spunea Cîrlig la începutul lui 2009. Asta s‑a dovedit a fi soluția de înviorare a vânzărilor companiei pe timp de criză: 55% din cifra de afaceri vine din afara granițelor.

Bogdan Belciu, director la compania de consultanță A.T. Kearney România, confirmă, de altfel, interesul jucătorilor din toate industriile de a compensa scăderea vânzărilor de pe piața locală prin intrarea pe noi piețe. „În multe companii nu există obișnuința de a vinde proactiv, ci mai degrabă reactiv, răspunzând pur și simplu unei cereri“, explică Belciu, adăugând că acest lucru nu e complet inexplicabil în contextul în care în ultimii cinci ani nu era necesar „decât să exiști și să nu faci greșeli fundamentale: creșterea era rezultatul expansiunii economiei“.

Apropo de creșteri: Alin Bâtlan spune că într‑un 2009 de criză Musette s‑a menținut – adevărat, „cu mult efort“ – la nivelul lui 2008. Ceea ce e o performanță într‑o piață în care vânzările au scăzut cu peste 30% iar numărul celor care își pun problema supraviețuirii (Leonardo e un exemplu) crește de la o zi la alta. Mersul continuu de care vorbea la început Cristina Bâtlan și‑a arătat roadele – la urma urmei nici când alergi pe bandă nu ajungi undeva, dar îți antrenezi mușchii ca și când ai face‑o.

Miza pe export

În afară de Musette, care are propria rețea de magazine, aproape toată producția celor peste 2.000 de furnizori din sector a fost trimisă anul trecut la export. Cifrele din tabel sunt exprimate în mil. euro și reprezintă valoarea exporturilor firmelor românești din domeniile menționate.

Sursa: FEPAIUS (Federația Patronatelor din Industria Ușoară)