Home»Analize » Noul cod anti‑business

Noul cod anti‑business

2010-08-10 00:00  Money Express

de Georgiana Stavarache

„Atât legea cât şi normele sunt scrise pe genunchi, fără o analiză foarte temeinică a implicaţiilor în economia reală“, spune Ionuţ Simion, preşe­dintele comisiei de fiscalitate a AmCham România (Camera de Comerţ Româno‑Americană), una dintre cele mai mari organizaţii de afaceri din România, cu peste 300 de companii membre. Simion este unul din reprezentanţii mediului de afaceri din România prezenţi la sfârşitul lunii trecute la Ministerul Finanţelor Publice, la dezbaterile premergătoare adoptării noilor norme metodologice fiscale. O consultare mai mult de formă, spune el, pentru că „în realitate nu există un proces consultativ al mediului de afaceri la elaborarea actelor normative“.

Normele respective au fost aşteptate cu sufletul la gură atât de companii, cât şi de persoanele fizice, în speranţa că vor aduce clarificări celebrei Ordonanţe de Urgenţă 58/2010, publicată la 1 iulie, care a bulversat tot mediul de afaceri atât prin majorarea peste noapte a TVA de la 19% la 24%, dar şi prin unele prevederi ambigue privind impozitarea veniturilor din drepturi de autor şi ale persoanelor fizice autorizate (PFA). De notat că Guvernul a decis introducerea de la 1 iulie a CAS la veniturile din activităţi independente pentru a asigura dreptul la pensie al celor care obţin câştiguri din aceste activităţi dar şi pentru a stopa practica multor companii care îşi plăteau nejustificat angajaţii în acest sistem doar pentru a evita taxele.

Marţea trecută, imediat după publicarea normelor în Monitorul Oficial, Internetul era plin de mesaje de nedumerire din partea cititorilor doritori să înţeleagă noile impozite datorate. „Aceste norme parcă sunt de SF“, spunea un cititor pe site‑ul HotNews.ro.

Totuşi, normele publicate săptămâna trecută au adus o clarificare în ceea ce priveşte impozitarea drepturilor de autor. Pe scurt, persoanele care obţin astfel de venituri repetitiv (adică lunar, trimestrial sau semestrial) sunt obligate să plătească contribuţiile sociale în limita a cinci salarii medii pe economie pe an, pe când cei care obţin astfel de venituri în mod ocazional sunt scutiţi de la plata lor. Nu e clar însă modul în care vor beneficia persoanele care obţin venituri din profesii libere de ajutorul de şomaj în condiţiile în care vor fi obligate să plătească astfel de taxe. „Cum poate fi un liber profesionist şomer? Nu există procedură pentru o asemenea normă legislativă“, se întreabă Gabriel Sincu, consultant al firmei de contabilitate Mazars.

MAI UNIŢI. Deşi a fost invitat să facă parte din Comisia de Dialog Social care a precedat adoptarea normelor, Simion spune că procesul de consultare al autorităţilor cu mediului de afaceri nu este nicidecum unul real. În primul rând, respectiva Comisie a avut loc în 30 iulie, cu doar o zi lucrătoare înainte de adoptarea legii. Iar invitaţiile din partea Ministerului Finanţelor Publice au fost primite de participanţi cu doar două zile înainte de întrunire. „Ce fel de pregătire poţi să faci peste noapte ca să discuţi în cunoştinţă de cauză despre nişte schimbări legislative despre care se presupune că sunt de anvergură?“, întreabă retoric Simion. La consultări au participat reprezentanţi ai patronatelor dar şi ai sindicatelor astfel că discuţiile au fost mai degrabă „pasionale“, spune Simion, şi nu axate pe probleme tehnice.

Tocmai din acest motiv organizaţiile de afaceri au cerut în mod repetat Guvernului crearea unui consiliu care să acorde consultanţă gratuită executivului la elaborarea de acte normative. În urmă cu două luni, a fost creat un astfel de Consiliu Fiscal condus de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. Componenţa Consiliului Fiscal – numai academicieni şi bancheri – a dezamagit însă din nou mediul de afaceri. „Acest Consiliu Fiscal are în componenţa sa trei bancheri şi nici un reprezentant al mediului de afaceri. E adevărat că băncile se preocupă de aspecte macroeconomice, dar chiar trebuiau să fie trei?“, se întreabă Simion.

Tocmai de aceea, o parte din organi­zaţiile de afaceri din România – AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ Olandeză, Camera de Comerţ Germană şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) – au decis să‑şi exprime un punct de vedere comun în dialogul cu Guvernul pe probleme de fiscalitate. „Eram oarecum dezbinaţi, unii spuneau ceva, alţii invers, şi până la urmă guvernanţii nu ţineau cont de nici una din propuneri“, detaliză Simion.

EFECTE. Prin urmare, s‑a ajuns în situa­ţia în care cea mai mare problemă cu care se confruntă acum mediul de afaceri din România nu mai este criza, ci frecvenţa mare cu care se schimbă Codul Fiscal. „Mediul de afaceri este speriat de bâlbâiala din zona politică. (...) Ce să facem? Să nu plătim taxele? Trebuie să plătim“, declara recent Alin Ursu, administrator al companiei Angelli Spumante&Aperitive, firmă cu o cifră de afaceri de 14 mil. euro anul trecut. Iar majorarea TVA a lovit din plin firmele. „Vânzările au scăzut rapid cu 10%, iar în curând vom ajunge la o scădere de 15%-20%. În plus, evaziunea fiscală a depăşit 70% şi se apropie de 80%“, a afirmat la rândul său Aurel Popescu, preşedintele patronatului din agricultură ROMPAN, despre efectele majorării TVA.

Trebuie precizat că Guvernul a fost nevoit să majoreze TVA pentru a se încadra în ţinta de deficit de 6,8% agreată cu Fondul Monetar Internaţional. Pe de altă parte, numai anul acesta, Codul Fiscal s‑a modificat de trei ori, ceea ce este un record, spun specialiştii. În România, în ultimii patru ani au fost făcute peste 60 de modificări Codului Fiscal, a spus recent Dinu Petre, partener la casa de avocatură Cunescu, Balaciu şi Asociaţii pentru WallStreet.ro. În plus, Codul Fiscal a ajuns să fie schimbat peste noapte în condiţiile în care, potrivit legii, o modificare trebuie anunţată cu cel puţin şase luni înainte de adoptare.

Iar consultanţii sunt de părere că toate măsurile antievazioniste nu fac decât să stabilească noi sarcini pentru cei care oricum îşi plăteau taxele. „A apărut o întreagă birocraţie care îi afectează tot pe cei care sunt buni platnici“, spune Simion.

Luminiţa Rizea, Managing Partner în cadrul companiei Consulting R Group – Nexia International, spune că modificările succesive aduse Codului Fiscal „conduc adesea la confuzii şi erori de interpretare a legislaţiei care pot conduce la plata de amenzi sau penalităţi“. De exemplu, una din măsurile antievazioniste criticate frecvent de specialiştii în taxe este obligativitatea firmelor care fac comerţ în spaţiul intracomunitar să se înregistreze până la 1 august într‑un nou registru creat de Fisc pentru a face astfel dovada că sunt plătitori de TVA. De la 1 iulie, data la care a apărut prevederea, până în prezent, companiile nu au avut timp să îndeplinească cerinţa, fiind acum pasibile de amenzi şi penalizări.

REFUGIU ÎN BULGARIA. Pentru consul­tanţii din domeniu, volumul de muncă a crescut considerabil existând „foarte multe întrebări din partea clienţilor, în cea mai mare parte străini“, spune Rizea. Dar acesta nu este nicidecum un motiv de bucurie. „Clienţii îngheaţă investiţiile începute şi nu mai demarează altele noi, potenţialii clienţi străini sunt sceptici în a mai începe afaceri noi în România, mulţi se interesează de politica şi stabilitatea fiscală a ţărilor vecine, pentru a‑şi muta activitatea în alt regim fiscal mai favorabil“, detaliază ea. Antreprenorii locali de anvergură sunt din ce în ce mai nemulţumiţi. Ioan Niculae, proprietarul Interagro, a declarat recent pentru „Ziarul Financiar“ că se gândeşte să‑şi mute din septembrie sediul social al firmei în Bulgaria, o ţară unde cota unică este de 10%. Potrivit unei investigaţii HotNews, în oraşul bulgăresc Ruse se înregistrează în fiecare zi două companii deţinute de cetăţeni români. „E nebunie, nu ştiu ce au păţit românii. Toţi vor în Bulgaria. (...) În ultimele zile am înregistrat 15 firme, nu pot mai mult de două pe zi“, se plângea un contabil bulgar citat în articolul respectiv. Trebuie spus şi că Bulgaria mizează pe o creştere economică de 3% în 2011, care nu presupune majorări de taxe sau reduceri de salarii la bugetari.

PE ULTIMELE LOCURI. Experţii în taxe spun că politicile Guvernului român vor avea ca efect slăbirea businessurilor viabile şi în final reducerea încasărilor la buget. „Cu cât cresc constrângerile fiscale cu atât se vor colecta mai puţine impozite la buget, fiind stimulată economia neagră sau gri şi evaziunea fiscală“, spune Rizea. Guvernul ar fi trebuit în primul rând să reducă evaziunea fiscală şi abia apoi să se gândească la majorarea taxelor. „La ora actuală, evaziunea fiscală nu se poate combate decât dacă există un sistem informatizat care să permită înregistrarea şi urmărirea electronică a plătitorilor de impozite şi taxe şi a declaraţiilor acestora“, consideră Simion. El precizează că AmCham a informat Ministerul Finanţelor Publice despre posibilitatea de a moderniza Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) cu fonduri europene nerambursabile, însă sugestia nu a fost deocamdată pusă în practică, existând în schimb un proiect cu Banca Mondială. Polonia, spre exemplu, a accesat fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de colectare de impozite. Nu e de mirare că România este printre ultimele din lume în privinţa uşurinţei plăţii taxelor, potrivit unui studiu realizat de PwC în colaborare cu Banca Mondială. Astfel, anul acesta România s‑a clasat la acest capitol pe locul 149 din 183 de economii, în scădere faţă de anul anterior, când era pe locul 146. Numărul mediu de plăţi pe care trebuie să le facă o companie din România în decursul unui an este de 113, de patru ori mai mare decât media din Uniunea Europeană, arăta studiul. Până şi Bulgaria şi‑a modernizat administraţia fiscală folosind fonduri de la Banca Mondială, mai spune Simion. „În România există 450 de administraţii financiare. În Bulgaria, în urma acestui proces de modernizare, s‑a ajuns la numai cinci“, adaugă el. Un motiv în plus ca businessul românesc să treacă peste Dunăre.

---

Top trei negativ

Potrivit AmCham, cele mai neinspirate măsuri fiscale adoptate de către Guvern în ultima perioadă sunt:

1. Creşterea cotei TVA la 24%. O creştere sem­nificativă a TVA – cu 26% – are efecte ­directe asupra consumului.

2. Combaterea evaziunii fiscale mai degrabă prin măsuri birocratice excesive – de exemplu: înregistrarea în registrul operatorilor intra‑comunitari, notificarea la fisc a transferului de acţiuni/părţi sociale, etc.

3. Eliminarea facilităţilor fiscale existente, singura rămasă fiind cea legată de sectorul IT. Prin aceasta acţiune, guvernul nu a făcut decât să‑şi limiteze aproape la zero una din cele mai importante pârghii de stimularea a activităţii din diferite sectoare economice.

---

Top cinci pozitiv

Potrivit AmCham, pe lângă menţinerea cotei unice, cele mai inspirate măsuri fiscale care ar putea fi adoptate de Guvern sunt:

1. Introducerea legislaţiei de tip holding care să prevină migrarea investitorilor români către jurisdicţii cu regimuri fiscale mai favorabile.

2. Generalizarea posibilităţii de consolidare fiscală pentru scopuri de TVA şi introducerea consolidării fiscale pentru scopuri de impozit pe profit.

3. Plafonarea contri­bu­ţiilor sociale.

4. Deblocarea mecanismului de obţinere de soluţii fiscale individuale anticipate şi/sau a acordului de preţ în avans, cu respectarea termenelor prevăzute de legislaţie.

5. Luarea unor măsuri con­crete de simplificare a procesului de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale ca demers menit să ajute la moderniza­rea capacităţii admi­nis­traţiei de colectare şi administrare a veniturilor bugetare.