Home»Analize » Vremea renovării

Vremea renovării

2010-08-10 00:00  Money Express

de Fulvia Meirosu

Poate era mai bine dacă în loc să investesc zece milioane euro în renovarea hotelurilor, aş fi cumpărat câteva hectare de teren agricol pe care aş fi cultivat grâu“, spune George Copos (56 ani), proprietarul Ana Holding, grup cu afaceri în industria hotelieră, panificaţie, componente auto şi cu venituri totale anul trecut de 60 milioane euro.

Totuşi, cele trei hoteluri care se află în proces de renovare sunt cele mai im­portante pentru portofoliul omului de afaceri: Hilton şi Crowne Plaza din Bucureşti – ambele unităţi de cinci stele – precum şi Sportul din Poiana Braşov (clasificat la patru stele). Despre renovarea lor, omul de afaceri vorbeşte de circa doi ani de zile, însă abia acum proiectele se concretizează. Un motiv este legat de standardele impuse de lanţurile internaţionale, care asigură managementul celor două unităţi din Capitală. Un alt motiv este legat de teoria conform căreia, cine construieşte pe timp de criză va fi cel mai câştigat după ce situaţia economică se îmbunătăţeşte. Al treilea motiv este legat de performanţele businessului său hotelier. Cele şapte unităţi hoteliere – Hilton şi Crowne Plaza în Bucureşti, Europa şi Astoria în Eforie Nord, Poiana, Sportul, Bradul în Poiana Braşov – au înregistrat anul trecut venituri de doar 26 milioane euro (şi 230.000 euro profit), după ce în anul anterior atinseseră venituri de 41 milioane euro (şi 3,6 milioane euro profit).

Iar un altul este legat de costuri: „Datorită stagnării lucrărilor din construcţii, ne putem alege constructorii pe care ni‑i dorim. Ca atare, vom realiza lucrările la un preţ mult mai convenabil decât în alte perioade. Ne permitem să folosim cele mai bune materiale de construcţii din lume, cei mai buni arhitecţi şi cei mai competenţi antreprenori şi consultanţi“, explică omul de afaceri.

HOTEL DE LUX, BRAND DE LUX. Teoretic, după renovare, veniturile vor creşte. Practic, Copos nu este convins – deşi se află deja în mijlocul procesului – că se va întâmpla aşa. Şi se întreabă încă o dată dacă nu cumva ar fi trebuit să investească altfel banii care provin dintr‑un credit de la BRD. O întrebare legitimă în contextul în care piaţa hotelieră s‑a contractat anul trecut cu 34% faţă de 2008 – ajungând la o valoare de 570 milioane euro, potrivit datelor oferite de compania de consultanţă Trend Hospitality. Şi într‑un moment în care tariful mediu pe cameră practicat de hotelurile de cinci stele din Capitală a coborât la 70 de euro, adică nivelul practicat de unităţile de patru stele în 2009.

Deşi beneficiază de un moment oportun pentru astfel de investiţii, e de notat că numai renovarea hotelului Hilton îl va costa pe Copos două milioane de euro. Braseria de la parterul hotelului, unul din simbolurile Capitalei – pentru că acolo mergeau frecvent în anii ’60–70 personalităţi din elita artistică a României – va fi desfiinţată. Pe spaţiul de 250 metri pătraţi se va deschide în toamnă (renovarea trebuie finalizată până la mijlocul lunii septembrie – n.r.) primul magazin aparţinând celebrului brand italian Gucci. În prezent, în Hilton funcţionează două magazine: La Casa del Habano (magazin care vinde trabucuri) şi Mardikian (magazin de bijuterii). Surse din piaţă susţin că italienii de la Gucci (care vin printr‑o franciză locală) vor plăti o chirie de circa 100 euro pe metru pătrat, chirie care, în actualele condiţii de piaţă, este una fabuloasă. Mai exact, chiriile pe bulevardele Magheru şi Victoriei – arterele cele mai scumpe – sunt acum în jur de 50 euro pe metru pătrat, şi chiar şi aşa există nenumărate spaţii goale. Trebuie precizat că veniturile Hilton – care se poate mândri cu titlul de cel mai profitabil hotel din Grupul Ana – au fost anul trecut de 17 milioane euro, cu 25% mai reduse faţă de 2008, în contextul în care segmentul food&beverage (unde intră şi veniturile din evenimente) a generat 44% din totalul veniturilor. Primul brand de lux care a deschis un magazin într‑un hotel de cinci stele a fost Louis Vuitton – în 2008, în JW Marriott – iar vânzările acestuia au atins anul trecut recordul de 4,4 milioane euro, la un spaţiu de 130 de metri pătraţi.

VACANŢĂ PE ŞANTIER. Dar în acest moment, Copos nu se poate gândi la lux, deşi biroul său – situat în propria clădire de birouri ridicată lângă Crowne Plaza – adăposteşte câteva din cele mai frumoase tablouri semnate de pictorii români. Nu pleacă în concediu şi nu se poate gândi la lux nici măcar în contextul în care trei dintre hotelurile sale sunt de cinci stele. Se gândeşte că anul viitor ar putea fi chiar mai rău decât acum. Şi crede că abia în iarnă economia românească va atinge punctul cel mai de jos al crizei. În opinia sa, vom avea parte de o criză de „tipul W“ şi când spune asta are în faţă un grafic cu scăderea indicelui Dow Jones în recesiunea din 1929, grafic care are forma acestei litere.

„Criza te învaţă multe şi te aduce cu picioarele pe pământ, la realitate şi la eficienţă. Ne dăm seama că doar cei eficienţi şi competitivi vor rezista“, spune Copos. El pare conştient că dacă nu ar fi renovat acum, anul viitor s‑ar fi aflat probabil într‑o situaţie dramatică, aşa cum, dacă nu ar fi redus costurile holdingului şi numărul angajaţilor anul trecut, ar fi avut acum pierderi mult mai mari. În prima jumătate a anului, grupul pe care îl conduce a înregistrat o cifră de afaceri de 27 milioane euro, cu circa 10% mai mică decât în perioada similară din anul trecut. „Am fost obligat să iau măsuri dure. Am externalizat tot ce se putea externaliza, de la pază la spălătorie şi până la marketing“, recunoaşte omul de afaceri. Chiar şi aşa, toate afacerile sale sunt în scădere. Ana Imep, care produce la Piteşti componente auto, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 26 milioane euro (şi un profit de 1,2 milioane euro), faţă de 37,8 milioane euro în anul anterior, în condiţiile în care 600 de angajaţi au fost disponibilizaţi.

PROIECTE AMÂNATE. Cât despre pro­iec­tele sale imobiliare, cel mai im­portant dintre ele – un turn de birouri cu o su­prafaţă totală de 40.000 me­tri pătraţi – este încă în fază de pro­iect. Piaţa imobiliară este o piaţă pe­riculoasă, crede omul de afaceri. „În prezent îi sancţionează pe cei care s‑au aventurat, fără socoteală şi fără experienţă, în vârtejul investiţiilor. Îi sancţionează şi pe cei din sectorul bancar care au oferit credite, fără măsură, unor oameni care nu‑şi puteau permite luxul pe care şi‑l ofereau, sau dezvoltatorilor care construiau lucruri inutile“, spune Copos, încântat că nu se numără printre aceştia. Ceea ce nu‑l împiedică să se întrebe, în continuare, dacă nu era mai bine să investească 10 milioane de euro în cultivarea grâului. Nu de alta, dar preţul acestuia este în creştere, preţul făinii la fel, iar asta îi afectează afacerea din panificaţie – Ana Pan a înregistrat o cifră de afaceri de cinci milioane euro anul trecut – pe care vrea să o dezvolte din toamnă cu un nou concept de magazin. Unul cu produse mai ieftine. Pentru că, deocamdată, nu se mai poate gândi la lux.

---

Cine, ce, cât

Un top cinci al hotelierilor din România, după numărul de camere. Majoritatea hotelurilor din portofoliul lor sunt unităţi vechi, pe care le‑au renovat.

1) JOSEF GOSCHY – 3.500. Omul de afaceri timişorean controlează Unita Turism, companie ce deţine 26 de hoteluri. În urmă cu doi ani, Unita Turism a cumpărat mult‑râvnitul complex Amfiteatru‑Belvedere‑Panoramic din Neptun‑Olimp, pentru care a plătit către AVAS suma de 22 milioane euro.

2) FRAŢII MICULA – 3.200. La privatizarea din 2002 a litoralului românesc, fraţii Ioan şi Viorel Micula au cumpărat 12 hoteluri în Neptun şi Olimp. Investiţiile ulterioare au fost foarte mici, motiv pentru care majoritatea au fost declasificate de la trei la doua stele. Cei doi mai deţin patru hoteluri în Bihor. 


3) Radu Enache – 2.500. Controlează lanţul Continental, singurul lanţ hotelier românesc, sub a cărui umbrelă funcţionează în prezent 14 hoteluri, atât sub branduri proprii (Hello, Continental şi Grand Hotel Continental) cât şi sub brandul francez Ibis. Continental a avut anul trecut o cifră de afaceri de 19,4 milioane euro şi pierderi de 6,2 milioane euro.


4) MOHAMMAD MURAD – 2.000. A investit cele mai mari sume pe litoral, unde deţine hotelurile Perla şi Majestic Mamaia, Majestic Jupiter, Majestic Olimp şi Phoenicia Holiday Resort. Deţine şi hotelurile Phoenicia şi Phoenicia Express din Bucureşti.

5) FRAŢII NEGOIŢĂ – 1.800. Ionuţ şi Robert Negoiţă sunt proprietarii celui mai mare hotel din Europa de Est – Rin Grand Hotel – 1.500 de camere. În plus, mai au în portofoliu alte trei hoteluri în Capitală: Confort Otopeni, Rin Otopeni şi Confort Traian.