Home»Analize » „Google caută companiile care nu caută pe Google“

„Google caută companiile care nu caută pe Google“

2011-12-20 00:00  Money Express

de

Pe scurt, ce face Google în România?
Google caută companiile care nu caută pe Google. Urmărim o dezvoltare sănătoasă a mediului online. Era o vreme când tehnologiile noi erau adoptate mai întâi de companiile mari şi apoi deveneau din ce în ce mai accesibile pentru consumatorii mici. Acum se întâmplă invers: consumatorii de online sunt cei care conduc, iar companiile încearcă să ţină pasul. Aici vorbim de acces la informaţie, divertisment, reţele sociale, vorbim de businessuri care încearcă să‑şi dea seama cum pot folosi aceste lucruri. Vă mai închipuiţi acum că ai putea să stai să lucrezi la un computer care nu e conectat la nimic, aşa cum făceam pe vremuri? Acum nici nu deschid computerul dacă n‑am reţea, mi se pare inutil... ce e stocat nu mai e suficient. Dar accesul pe care îl am la toate acele businessuri şi informaţii nu e important dacă mediul online nu e unul bogat. Vorbeam puţin mai devreme de computerele nelegate în reţea: acum conectivitatea pe care o avem ne permite să nu mai vină informaţia după noi, oriunde ne aflăm putem avea acces la acele date, e o schimbare de mentalitate. E mai eficient şi nu‑mi plimb datele după mine, nu le pierd dacă moare computerul.

La nivel global sunt peste 4 milioane de companii care utilizează aplicaţiile Google – adică tot ce avem noi – 5.000 de companii adoptă zilnic astfel de soluţii.

Cum aţi ajuns la Google?
A fost o coincidenţă fericită: aveam 12 ani în Microsoft şi simţeam nevoia de schimbare. Nu mai trăim acei ani în care ieşim la pensie dintr‑o companie. Vroiam să fac altceva. Şi mi s‑a oferit această oportunitate, e o companie cu o cultură care mi se potriveşte foarte bine, în ceea ce priveşte tehnologia, inovaţia. Iar a pune mereu noi idei pe masă, având posibilitatea de a le experimenta, e mare lucru. Pasiunea e ceva ce ne diferenţiază – simţi energia din fiecare om, şi ca să fii angajat aici e nevoie să ai în spate o realizare deosebită, să fii un om care a trecut prin tot felul de greutăţi, să ştii la ce trebuie să renunţi. Aş mai pune inteligenţa: sunt uimit în faţa oamenilor pe care îi întâlnesc. Viteza cu care iau decizii şi felul în care gândesc sunt impresionante.

Cum aţi intrat în Microsoft?
Lucram la o firmă de software în Timişoara şi aşa am intrat în legătură cu Microsoft şi la un moment dat m‑au sunat şi m‑au întrebat, în 1998, dacă vreau să vin la ei. Era o şansă deosebită, abia intraseră pe piaţa locală. Din nou a fost vorba de tehnologie. Am fost mereu pasionat de device‑uri de tehnologie, nu pot să rezist să nu pun mâna pe un nou device...sunt defect probabil din punctul ăsta de vedere. Adevărul e că şi uzura morală e foarte mare în zona asta. În Microsoft am avut foarte multe roluri, nici unul din ele nu a fost ceva ce făcusem anterior, dar asta ţine şi de cultura companiei. În Microsoft oamenii nu intră pe un rol pentru că ştiu rolul, ci pentru că oportunitatea de a învăţa este foarte mare şi asta e ceea ce îi motivează, atunci dau maxim din ei. E la fel de valabil în Google, aici nu vii cu o listă lungă de competenţe demonstrate – prin faptul că învăţ sunt motivat şi dau totul din mine. Asta a fost o lecţie foarte importantă pentru mine, pentru că eu până la Microsoft gândeam că e rău să pierzi oameni, că te costă mult timp şi bani să îi înveţi, şi când îi înveţi, ei pleacă. Dar în marile corporaţii se gândeşte exact opusul, dacă omul vrea să plece nu are sens să‑l ţii acolo, pentru că nu va da maxim din el. Trebuie să‑i păstrezi pe cei cărora le place atât de mult ce fac încât sunt dispuşi să meargă dincolo de zona lor de confort pentru asta.

Care a fost cel mai important rol pe care l‑aţi jucat în Microsoft?
Cel mai important rol e cel de acum, din Google. Toate au fost foarte interesante, dar cel mai important a fost cel de la headquarters, ne‑am relocat în Germania, în Munchen. Am avut şansa nu doar să fiu mai aproape de corporaţie, dar şi să acopăr toată regiunea, erau 22 de ţări pe care le acopeream. Mi‑am dat seama de diferenţele de cultură, mentalitate, stadiul fiecărei pieţe, cum poţi relaţiona cu ei, am văzut în context unde se află România, ce ne diferenţiază de ceilalţi.

Şi ce ne diferenţiază pe noi?
Creativitatea, provocăm regulile, nu prea le respectăm. Când te distanţezi de ceva vezi mai bine lucrurile. Sesizam progresul de aici la o vizită la alta. Nouă ne e greu acum să vedem asta. Stăteam şi mă gândeam câte am realizat în 20 de ani... până am fost în China şi am văzut ce au realizat ei în 20 de ani. Poziţia pe pe care am avut‑o la headquarters era de Regional Competitive Officer: stabileam strategia pe regiune, Microsoft concurează în piaţă, lucru care mă obligă să mă uit la alte companii din piaţă şi să văd diferenţele. Pentru că foarte uşor tinzi să dai dreptate mereu companiei în care lucrezi.

Care sunt aşteptările dvs. pentru viitorul apropiat?
Dorim să lansăm cât mai multe din produsele noastre şi încercăm să fie cât mai relevante pentru români. La search, am lansat google.ro, pentru ca rezultatele să fie cât mai bune. Am lansat de asemenea streetview şi navigation, produse care ţin de localizare. Am extins android market, atât aplicaţiile gratuite cât şi cele plătite. Lansăm în mod constant diverse unelte pentru cei care vor să se promoveze pe Internet. Pe de altă parte, ajutăm companiile să pună în valoare Internetul ca mediu de comunicare. Faţă de toate celelalte medii de comunicare, Internetul e mai eficient, mai rapid, mai măsurabil. Sunt două lucruri foarte importante. Unul este personalizarea: mesajul e mai relevant, poţi să te adresezi mai ţintit către cei direct interesaţi. Şi al doilea este interactivitatea: e singurul mediul în care în timp real poţi interacţiona. Strategia noastră pentru România e să ajutăm companiile mari să folosească mai bine acest mediu şi să deschidem uşa Internetului pentru companiile mici.

Cum a fost procesul de recrutare la Google?
Am trecut printr‑un proces lung de recrutare, interesant, solicitant, dar n‑am avut nici un regret. Au fost multe interviuri, cred că în total vreo şapte, majoritatea afară, prin telefon, aici. Cu fiecare interacţiune nu făceau decât să mă convingă că e locul în care mi‑ar plăcea să lucrez. Am fost primul angajat aici. A fost o potrivire de caracter, de idealuri, de valori. Avem déjà o echipă care începe să prindă contur, ştim ce vrem să facem atât cât se poate şti – e o teorie care spune că un plan de business până e gata nu mai e valabil, pentru că lucrurile s‑au schimbat între timp. Iar succesul e un echilibru între cât de mult să ţii lucrurile planificate, ca să nu fie un haos, şi capacitatea de a te adapta în mod constant. Toată lumea face previziuni în IT care mă fac să râd: eu încă n‑am întâlnit previziuni care să fie în întregime adevărate, tocmai pentru că lucrurile evoluează foarte repede. Mai ales în online am văzut nenumărate surprize. Sunt foarte mulţi investitori pe zona asta, iar ritmul în care businessurile mici ajung foarte mari e foarte rapid, déjà s‑a ajuns la 1–2-3 ani. Se nasc noi modele de business, noi corporaţii. Succesul în online e focusul. Nimeni nu poate să le facă pe toate. Companiile se diferenţiază în multe feluri, dacă ne uităm la cele de succes, ca să ai succes trebuie să excelezi în cel puţin una din aceste trei zone: zona de produs/inovaţie (cel mai bun produs de pe piaţă), eficienţa operaţională: Dell e un exemplu bun, nu e o companie de pc‑uri, ci una foarte eficientă. Sau în zonacustomer relations: clienţii sunt foarte fericiţi. O singură companie excelează în toate trei: BMW. În zona de online, un exemplu de inovaţie este Groupon şi modul cum a evoluat: inovaţie în modelul de business.

La noi modelul acesta de business a prins?
Da, sunt câţiva jucători importanţi, e şi un business care depinde de cât de mult e utilizat Internetul. Internetul e o reflexie a companiilor prezente pe Internet şi nimic altceva. De‑aia e şi foarte important pentru noi să creştem prezenţa companiilor pe Internet, avem penetrare de 30–40% acces la net, adică oameni care folosesc Internetul, dar dacă ne uităm la câte companii folosesc Internetul ca să‑şi promoveze produsele şi serviciile, lucrurile nu stau la fel de bine, procentul e undeva la 20–25%. Tocmai de aceea online‑ul la acest moment e un mediu care nu şi‑a atins potenţialul. Google poate ajuta aici, este o companie care a crescut în online, care vrea şi poate contribui la dezvoltarea unui mediu online sănătos, unde companiile să‑şi prezinte ofertele şi să identifice potenţiali clienţi.

Cum arată o zi din viaţa dvs.?
Iniţial m‑am focusat să creez echipa, să fac parteneriarte cu agenţiile de publicitate, cu partenerii, să înţelegem piaţa trebuie să ne dăm seama cât de relevante sunt produsele noastre, ca să putem merge ca un ambasador al României în corporaţie. Nu e zi în care să nu mă văd cu clienţi şi parteneri, călătoresc mult, am agenda pe cel puţin patru săptămâni înainte stabilită. Google e o companie care îşi ajustează planurile la fiecare trimestru, e într‑o creştere agresivă, inclusiv pe piaţa din România. La nivel global ritmul de creştere e de 30%. Mediul digital e singurul care creşte. Lucrurile evoluează, print sau online e un mediu de distribuţie, pe vremuri se trimiteau scrisori, acum se trimit mail‑uri, pe vremuri mergeam cu căruţele, acum folosim autoturisme. Print sau online, eu cred că important e conţinutul. Ai acces la toată informaţia de pe lume, dar nu înseamnă că trebuie să rămâi la un nivel superficial. Trebuie să ne gândim cum impactează evoluţia tehnologiei educaţia. Sunt suficient de bătrân încât să ştiu ce nu ştiu. Când a apărut televiziunea, ne‑am întrebat ce va face radioul şi în primii ani televiziunea era o reflexie a ce făcea radioul. Acelaşi lucru e şi cu Internetul, suntem abia la început. Un smart phone ne cunoaşte locaţia, ştie ce am făcut, vede prin cameră, aude prin microfon. Până apar acele noi model de business care să pună în valoare noile caracteristicile tehnologice trece ceva timp.

Care credeţi că va fi evoluţia pieţei locale de publicitate?
Piaţa de publicitate creşte, un studiu al IAB previziona o creştere de 30% pentru anul acesta, în condiţiile în care penetrarea Internetului e mai mică în România decât în ţările din jur. Cât despre prezenţa companiilor în online, în Polonia e de circa 30–40%, faţă de aproximativ 20% la noi. Dacă ne uităm la procentul de investiţii de publicitate în online, la noi e de 10% – piaţa totală de publicitate depăşeşte 400 milioane euro – la alţii e mai mare, media în UE e de 26%, dacă nu mă înşel. Ar trebui să creştem într‑un ritm accelerat ca să‑i ajungem din urmă. Companiile din România realizează acest potenţial. Sunt companii mari care au stabilit că online‑ul e o direcţie strategică nu doar pentru advertising, ci şi pentru dezvoltarea businessului lor. Avem studii de caz pe care le‑am dezvoltat în ultima perioadă, businessuri care aparent nu au nimic de‑a face cu online‑ul – un magazin de plante, o cabană construită de un cuplu care îşi promovează afacerea exclusiv online, un magazin de animale. În Polonia există o măcelărie la care este mai mare coada la comenzile online decât la cele din magazin. E‑commerce‑ul în România e încă la început, nici în alte ţări oamenii nu aveau încredere iniţial în plata online. În România au un succes extraordinar electronicele, dar creşterea cea mai mare e pe haine, pantofi, bijuterii, parfumuri. Odată ce ai cumpărat prima oară online şi vezi beneficiile (rapiditatea, costul mai mic, timpul economisit, livrarea acasă), se va transformă în obişnuinţă. Nu va dispărea mersul în magazinele clasice. Sunt studii făcute în ţările din jur pe economia online, cât contribuie la PIB şi sunt ţări în care contribuţia e serioasă.

Companiile din România ce bugete de publicitate au pentru online?
Diferă foarte mult. Există companii care investit peste un milion de dolari în search, iar la companiile mici nu există o limită. Avantajul pe care îl ai la promovarea online este că ajungi la mai mulţi potenţiali clienţi şi le înlesneşti şi lor accesul la tine. Aşa că investiţia e foarte eficientă şi măsurabilă, poţi foarte uşori să demarezi noi campanii, să vezi rezultatul lor, investiţia nu e mare. Companiile sunt din domenii ca tehnologie, companii care oferă exclusiv servicii online, bănci, turism, transporturi, auto, domenii unde piaţa nu mai creşte oricum. Aceste companii sunt mult mai atente la bugetele lor, iar digitalul este foarte uşor de măsurat. E naturală tranziţia bugetelor către digital, eu cred că în anii viitori creşterea bugetelor pentru online va fi şi mai mare. Sunt milioane de utilizatori care caută produse şi servicii online.

Ce anume caută românii?
Conform ultimului studiu, cele mai căutate 10 lucruri de către români în categoria ştiri au fost în acest an: rezultate bacalaureat 2011, România, youtube, edu.ro, românii au talent, ştiri, loto, rezultate evaluare naţională, steaua şi cluj. Această pespectivă realizată pentru prima dată local ne arată o imagine foarte utilă a spiritului vremurilor în România şi asupra tendinţelor emergente. Am văzut o Românie vibrantă, pasionată de divertisment, filme, sport şi călătorii. Am remarcat şi dorinţa puternică de păstra legătura prin intermediul reţelelor sociale şi de a fi în mod constant la curent cu cele mai noi ştiri şi cele mai recente tehnologii. Intenţia noastră e să răspundem la orice întrebare, în orice limbă, indiferent cum e pusă, în mai puţin de o miime de secundă. Şi asta pe gratis. Dacă utilizatorii greşesc, e problema noastră nu a lor. Dacă nu e suficientă informaţie, e problema noastră nu a lor. Pare simplu, dar complexitatea din spate e greu de conceput, iar omenirea generează noi informaţii în fiecare zi. În România, oamenii caută în zonele de mai sus: credite, servicii de asigurări, tipuri de maşini, preţuri, să cumpere aparate electronice (aparate foto etc.). Dacă vezi o reclamă la televizor la un produs, prima dată te duci online şi cauţi; pe zona de turism caută vacanţe, destinaţii. Companiile care acum investesc în mediile tradiţionale ar trebui să investească şi în online, pentru că altfel se vor autoexclude.