Dedicații de muzeu şi stradă

• Foto

În 2012, anul în care culturi precum cea mayașă anticipau că omenirea va fi rasă de pe fața pământului, arta pare a‑și urma drumul firesc. Mutualart.com – site dedicat știrilor despre artiști, galerii, case de licitații – se grăbește chiar să‑l descrie drept „un an cu adevărat memorabil“, atât în ceea ce privește trendurile artistice ce se anunță la nivelul noilor media și al tehnologiei, cât și în ceea ce privește expozițiile, festivalurile și proiectele artistice de anvergură. O selecție realizată de MONEY EXPRESS încearcă o imagine de ansamblu asupra evenimentelor artistice din noul an.

Număr cu noroc. Documenta – cel mai important eveniment de artă contemporană ce are loc, începând cu 1955, o dată la cinci ani la Kassel, Germania – își deschide din nou porțile între 9 iunie și 16 septembrie. Organizată de fiecare dată în jurul unui nou concept – ediția din 2007 s‑a desfășurat sub semnul a trei laitmotive: modernitate, viaţă şi educaţie – și prezidată mereu de un alt director artistic – anul acesta i‑a venit rândul istoricului de artă italo‑american Carolyn Christov‑Bakargiev (foto jos) – expoziția Documenta (ajunsă la numărul 13) prezintă și în acest an o varietatede practici artistice ce includ sculptură, instalație, performance, pictură, fotografie, film și lucrări experimentale ce stau sub semnul esteticii, politicii, literaturii, științei și ecologiei.

În spații tradiționale precum Fridericianum, unul dintre primele muzee publice europene, sau neconvenționale – parcul Karlsaue și cinematograful Gloria – vor expune artiști din toată lumea.

Peisaje pop. Royal Academy (Academia Regală de Arte din Londra) găzduiește, între 21 ianuarie și 9 aprilie, expoziția „David Hockney: A Bigger Picture“, axată pe lucrări realizate în ultimii șase ani de britanicul David Hockney, un important reprezentant al mișcării Pop Art. Privit de multe ori drept un „playboy“ al lumii artistice datorită relațiilor amoroase pe care niciodată nu le‑a ferit de ochii lumii, a frecventării de cercuri artistice dubioase și a personalității sale excentrice (face întotdeauna doar ceea ce îi place, nepăsându‑i de ceea ce spun oamenii despre el), Hockney – astăzi în vârstă de 74 de ani – este unul dintre cei mai versatili artiști, ce a cunoscut succesul ca pictor, fotograf, scenograf și desenator. Diversitatea operei sale este evidențiată și de expoziția de la Royal Academy, unde sunt expuse peisaje cu Yorkshire‑ul natal (anotimpuri în schimbare, variații de lumină etc.) realizate începând cu 2005, dar și lucrări mai vechi, realizate în anii ’60 și ’90, precum peisajele „Munții Stâncoși și indieni obosiți“ sau „Garrowby Hill“, ori lucrări create cu ajutorul noilor tehnologii – o caracteristică a artistului,
care experimentează în acest sens încă din anii ’70. Fotocolaje, desene create cu ajutorul iPhone‑ului și iPad‑ului, precum și o serie de filme realizate folosind 18 camere diferite descriu o artă „de atmosferă, sexy și sofisticată“ – cum o denumește „The Guardian“ – așa cum
este, de altfel, întreaga lui operă.

Puterea zâmbetului. Impactul pe care l‑a avut de‑a lungul a mai bine de cinci decenii artista de origine japoneză Yoko Ono asupra artei contemporane – muzică, film, performance – este adus în centrul atenției printr‑o retrospectivă pe care Galeria Serpentine din Londra i‑o
dedică între 19 iunie și 9 septembrie. Prima sa expoziție într‑o instituție britanică din ultimii 10 ani, retrospectiva, ce face parte din London 2012 Festival – eveniment dedicat artei, filmului, teatrului, muzicii –, include instalații, filme și performance‑uri; toate demonstrând curajul cu care Yoko Ono a depășit bariere artistice, propunând noi forme de expresie. În expoziție va fi prezent și SMILE, un proiect amplu al lui Ono care constă într‑o provocare transmisă oamenilor de pretutindeni de a‑și face – cu telefonul sau cum pot – o fotografie zâmbind, pe care să o
transmită apoi online artistei, în scopul creării unei antologii globale atotcuprinzătoare de portrete contemporane.

În spatele lor. Opera unei întregi generații de artiști deveniți cunoscuți în Parisul anilor 1900 datorită seratelor organizate de scriitoarea americană Gertrude Stein – cunoscută mai ales pentru sprijinul acordat artiștilor vremii – poate fi admirată, între 28 februarie și 3 iunie,
în expoziția „The Steins Collect“ de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Axată pe opera lui Henri Matisse și Pablo Picasso, dar cuprinzând și lucrări de Paul Gauguin, Toulouse‑Lautrec, Paul Cézanne, Edgar Degas, Édouard Manet, Auguste Renoir, Pierre Bonnard, Francis Picabia, expoziția de la MoMA urmărește evoluția pasiunii pentru artă a lui Stein, evidențiind în același timp relațiile ei de prietenie cu artiștii menţionaţi.

Din stradă în muzeu. Considerată de unii drept vandalism, iar de alții drept arta marilor metropole, aşa‑numita street art continuă să provoace, fie direct de pe străzile orașelor, fie din interiorul muzeelor. „Keith Haring: 1978–1982“ este expoziția prin care Muzeul de Artă din Brooklyn aduce în atenție, între 16 martie și 8 iulie, opera de început a lui Haring, unul dintre primii reprezentanți ai așa‑numitei pop‑street‑art. Desenele în cretă realizate în stațiile de metrou ale New York‑ului anilor ’80 – majoritatea având mesaje politice – l‑au definit drept unul dintre cei mai reprezentativi artiști ai street art‑ului, succesul fiindu‑i accentuat și de prieteniile legate la acea vreme cu alţi inovatori ca Jean‑Michel Basquiat, Andy Warhol, Kenny Scharf și Madonna. Pe lângă desene în cretă, în expoziție pot fi văzute șapte filme video (precum „Tribute to Gloria Vanderbilt“) – postere, fotografii documentare, colaje create din fragmente de ziare, manuale de istorie și scrieri proprii.

Senzații nordice. În septembrie, pe Coasta de Vest a Norvegiei, se va desfășura o nouă ediție a Nuart, inițial festival de artă urbană și street art contemporan, înființat în 2001, dar care s‑a axat apoi exclusiv pe street art, începând cu 2006. Printre cei care au trecut pragul festivalului
anul trecut au fost norvegianul Dolk, cunoscut pentru proiectul „Ghetto Spedalsk“ – graffitiuri create pe zidurile caselor abandonate din nordul sălbatic al Norvegiei –, dar și pentru lucrările de pe străzile din Lisabona, Oslo, New York şi Londra, și britanica Lucy McLauchlan, ale cărei motive recurente cu păsări și chipuri umane, redate de regulă în tonuri monocrome, se regăsesc deopotrivă pe bucăți de hârtie, mașini și clădiri.

Capitale street art. Anul acesta, câteva dintre orașele lumii sunt declarate capitale ale artei de stradă: Rio de Janeiro, unde intervențiile urbane ale grupului artistic Nação Graffiti, spre exemplu, redefinesc estetica orașului, prezentând în același timp graffitiul drept o formă de
artă urbană fundamentală; Londra, care găzduiește zeci de galerii dedicate street art‑ului, unde cei interesați pot admira și chiar achiziționa astfel de lucrări. Printre ele, cele două galerii ale lui Steve Lazarides, cunoscut antreprenor şi susţinător al acestei arte plastice, cel care l‑a lansat practic pe controversatul Banksy: galeria Lazarides, dedicată numelor deja cunoscute precum Invader și Anthony Micallef, și The Outsiders, ce găzduiește expoziții ale artiștilor aflați la început de carieră.

Consolele Luvrului. Dincolo de tradiție, mai multe inițiative al căror motor principal este tehnologia definesc acest an drept unul al noilor trenduri artistice. Deși are peste 200 de ani vechime, Luvru – cel mai vizitat muzeu din lume – nu are nici o problemă în a ține pasul cu
tehnologia. Dimpotrivă – este de fapt primul muzeu care renunță la tradiționalele ghiduri audio pe care le va înlocui, începând cu luna martie, cu așa‑numitele console 3D ce îi vor ghida pe vizitatori în turul atât virtual, cât şi foarte real al muzeului. Nintendo, una dintre cele mai importante companii de jocuri video din lume, cu care Luvrul a făcut echipă, va furniza instituției 5.000 de astfel de console care vor pune la dispoziție și o hartă interactivă a muzeului, comentarii în sute de limbi, precum și un program dedicat exclusiv copiilor. Mai mult, Luvru oferă aplicații actualizate pentru smartphone‑uri și iPad‑uri, care să‑i ajute pe vizitatori să‑și programeze călătoriile.

Arta ce îți ia ochii. Gigantul online Google a lansat și el de curând programul „Art Project“, ce permite utilizatorilor să viziteze virtual 17 muzee din întreaga lume. Printre ele, Muzeul de Artă Modernă din New York, Galeria Națională din Londra, Muzeul Van Gogh din Amsterdam, Galeriile Uffizi de la Florența. Programul permite de asemenea vizitatorului să creeze și să împărtăşească cu alţi prieteni online propria
colecție de opere de artă.

Am văzut că noile media se bucură, cum este şi firesc, de atenţie crescută din partea comunităţii artistice, aşa că în ultima vreme au început să apară din ce în ce mai multe muzee dedicate exclusiv lor. Așa este cazul, spre exemplu, cu Muzeul Kunsthalle din (nu vă lăsaţi induşi în eroare de numele german) Detroit, ce-şi propune să contribuie la revigorarea unui oraş şi unei regiuni pustiite după colapsul industriei americane de automobile. Înființat în 2010, muzeul este dedicat culturii vizuale contemporane, începând cu arta video, fotografie și până la light art – un tip de artă vizuală al cărei principal mod de expresie este lumina. Începând din acest an, aici va fi organizată o bienală dedicată light art‑ului (Light Art Biennale Austria 2010 este un alt exemplu de manifestare dedicat acestui nou gen artistic).