Home»Business Insider » Francize și nișe

Francize și nișe

2012-02-04 17:28

de

Anul 2011 a adus schimbări semnificative la nivelul pieței francizei din România. În plină recesiune economică, investitorii s‑au concentrat pe administrarea afacerilor lor curente și pe supraviețuirea în fața noului context economic, păstrându‑și prudența cu privire la investiții noi.  Pentru mulți dintre clienții noștri, am lucrat la planul de restructurare, subiectele des întâlnite pe agenda de lucru fiind controlul costurilor și redimensionarea planurilor de extindere, în raport cu noul context de piață. Obiectivul: să facă performanță și în noul context economic.
Legat de industrii și performanțe, segmentul retailului de fashion, de pildă, a suferit cele mai multe contracții, bazat pe efectul psihologic al crizei, și a produs o scădere a înclinației clientului final spre consum, în timp ce serviciile și restaurantele de tip fast food au continuat să crească. Într‑o cu totul altă zonă – serviciile de training, coaching și consultanță –, criza a reprezentat un motor de creștere, companiile apelând la aceste servicii tocmai pentru a‑și adapta managementul la noul context de piață.
Au fost și intrări noi pe piața din România. Tot cu ochii la retailul de fashion, pe segmentul premium, a intrat franciza Gucci. Pentru acest gen de francize, criza a reprezentat o oportunitate pentru a‑și securiza locații premium, dat fiind faptul că România este o piață de desfacere cu potențial, comparativ cu alte capitale europene, unde competiția, pe ambele segmente, a devenit acerbă.

Intrări noi s‑au produs și pe segmentul de restaurante de tip fast food: Subway a semnat parteneriatul pentru România, iar franciza Wienerwald a deschis deja primele trei locații în București.
Criza a schimbat și relația francizor (deținătorul afacerii) – francizat (partenerul care operează afacerea, în baza unui contract de franciză): francizorii petrec mai mult timp în selectarea unui partener viabil pentru operarea afacerii și evaluarea potențialului pieței în care francizatul dorește să opereze afacerea, iar francizații evaluează cu mai multă atenție riscurile afacerii. Totodată, francizatul are o mai mare putere de negociere asupra condițiilor comerciale ale contractului de franciză (taxa de intrare în rețeaua de franciză și/sau taxa de exclusivitate, redevențe etc.) și există o cerere din partea acestuia pentru un suport permanent al francizorului, acordat pe parcursul întregului contract de franciză. Multe rețele de franciză au deja un business consultant dedicat pentru unitățile care funcționează în franciză.
Criza a schimbat și viziunea investitorilor cu privire la modelul de afacere care funcționează în franciză. S‑a trecut practic de la franciza văzută ca o idee de business cu multe reguli și restricții, care nu îi lasă loc francizatului de prea multă creativitate, la franciza privită ca o rețetă de business, deja testată și care a demonstrat rezultate pe alte piețe internaționale, în diferite momente și contexte de piață și care oferă soluții și chei de control pentru diferite probleme francizatului, minimizând riscurile acestuia. Ceea ce îi rămâne francizatului este să adapteze rețeta de business la specificul pieței locale. Nu‑i ușor. Odată cu aceste schimbări de viziune, atât ale francizorului (care acordă un management dedicat rețelei de franciză și suport „ongoing“), cât și ale francizatului (care studiază și înțelege riscurile afacerii și își construiește propria viziune de dezvoltare a afacerii, propriul business plan, raportat la specificul pieței sale), estimez că potențialul de dezvoltare al pieței francizei din România va crește pentru perioada imediat următoare. Nu putem vorbi de o piață matură, comparativ cu țările Europei Vest‑Centrale,
unde un sistem de franciză are, în medie, 45 de aderenți (parteneri francizați), în România rețelele de franciză solide au o medie
de zece aderenți/rețea.
Pentru anul 2012, probabil că importul de branduri pe piața francizei din România va continua pe segmente fără acoperire la nivel național: servicii de nișă în categoriile mai sus‑menționate și, din nou, un exemplu din retailul de fashion premium: primul magazin Burberry va fi  inaugurat în Capitală în prima parte a anului 2012.
Cum arată profilul așa‑numitului achizitor de franciză? Estimez o migrare a angajaților din zona de middle și top management a multinaționalelor către antreprenoriat, alegerea fiind pentru o rețetă de business cu istoric, de tip franciză. Totuși, disponibilitatea de a investi a noilor achizitori de franciză va continua să fie mai degrabă rezervată, resursele financiare de investit fiind în jurul sumei de 50.000–100.000 de euro, surse proprii aproape 100%, în absența finanțării băncilor sau a unor condiții avantajoase pentru leasing.