Home»New Europe » Start întunecat

Start întunecat

2012-02-04 19:51

de

A fost odată, nu foarte demult, o vreme când politicienii și directorii de corporații ce se reuneau în creierii munților de la Davos, în Elveția, se considerau stăpânii universului. Dar la începutul reuniunii Forumului Economic Mondial de săptămâna trecută, toată această lume binecunoscută părea, ca într‑un basm transformat în film de groază, să le fi scăpat de sub control.

MANAGEMENTUL VIITORULUI. Europa înoată în datorii pe care aproape nimeni nu vrea să le cumpere. Statele Unite se târăsc să iasă de sub povara unor finanțe toxice – încet, foarte încet – și cu atâta ciorovăială partizană încât politicienii americani par niște adolescenți intrați într‑o vrie autodistructivă, ce se aleargă pe marginea prăpastiei. Chiar și noile motoare hipersonice ale creșterii globale – China și India – își reduc viteza. Într‑adevăr, în timp ce banii aleargă de la un refugiu nesigur la altul la fel de incert, stabilitatea economică pare o amintire de demult.
Și, ce spuneți de asta, prognozele sumbre merg și mai departe. Un raport al Forumului Economic Mondial dat acum publicității ne informează că 52% dintre cei 345 de „experți globali“ în guvernare, afaceri, organizații internaționale și instituții academice care au fost consultați consideră că în următoarele câteva luni se va petrece un eveniment geopolitic major – să spunem, un război (gândiți‑vă la Iran) – care va adăuga noi incertitudini dramatice acestei combinații.

Comparați cu cei doar 36% care prevedeau cu doar un trimestru în urmă diferite variante apocaliptice. Așadar, săptămâna trecută, lumea se aștepta ca europenii să țină cu încăpățânare, chiar dacă fără tragere de inimă, la unitatea și la moneda lor unică, cel puțin cât au fost la Davos.
De fapt, stăpânii de odinioară ai universului se simt atât de pedepsiți de evenimentele din ultimii patru ani, încât până și pagina de Internet a Forumului afirmă că „este o mândrie nemăsurată să încadrezi această tranziție drept o problemă de management global“. Obiectivul asumat al reuniunii din acest an nu era să încerce să prezică viitorul și nici măcar să îl modeleze, ci doar să‑și închipuie ce așteaptări au participanții de la viitor. Asta pentru că știm că nu va arăta ca trecutul.

NECUNOSCUTE ȘTIUTE. Este o diferență ca de la cer la pământ față de cântarea globalizării ce obișnuia să domine discuțiile de la Davos. Dacă piețele ar continua să se liberalizeze și banii ar continua să se răspândească, toate ar merge grozav pe această lume. Doar că, așa cum știm, lucrurile nu au mers așa. Dar hai să nu mai răscolim trecutul. Să luăm la rând câteva întrebări practice.
În primul rând, poate moneda euro să supraviețuiască? Și în același cadru, poate supraviețui și Europa, ca uniune? Nu este doar o întrebare economică, ci, în multe privințe, una existențială pentru lumea economiei de piață. Până la urmă, Europa este paradigma; piața comună se servește de comerț pentru a construi pacea acolo unde aproape fiecare generație a trecut, în ultimul mileniu, prin războaie dezastruoase. Iar euro era expresia tangibilă a acestui comerț și a acestei cauze, o monedă care transcende vechile granițe ale Europei și reunește la un loc continentul. Așa încât ideea de a inversa cursul istoriei nu este ușor de acceptat pentru nici un lider european. Așa cum obișnuia să zică Donald Rumsfeld, secretarul Apărării pentru președinții americani Ford și Bush, sunt prea multe necunoscute știute, prea multe consecințe care sunt prea ușor de prevăzut sau, poate mai bine spus – prea oribile ca să ne amintim de ele.
Așa încât lumea se putea aștepta ca europenii să țină cu încăpățânare, chiar dacă fără tragere de inimă, la unitatea și la moneda lor unică, cel puțin cât au fost la Davos. În feluri diferite, cu diferite nuanțe, cancelarul german Angela Merkel, președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi și directorul Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde vor fi susținut acest lucru.

1% DIN 1% DIN 1%. Ar fi trebuit să căutăm, la fel, o încercare de susținere a unei coeziuni, a unei preocupări privind cea mai bună abordare pentru stabilizarea economiei globale și restaurarea unei creșteri rezonabile. În trecut, coerența nu a fost punctul forte al Forumului. După cum descrie situația un participant frecvent – „Forumul Economic Mondial este ca oferta unui magazin de înghețată Baskin‑Robbins: ai la dispoziție 21 de arome“ sau chiar mai multe.
De la originile sale de seminar de management organizat de fondatorul Klaus Schwab în 1971, Forumul (ce se desfășoară pe fundalul „Muntelui vrăjit“ al lui Thomas Mann) a devenit cea mai elitistă conferință pentru cei puternici și suspuși: acel 1% din 1% din 1%, după cum arată în aceste zile. Dar, adoptând tendințele vremurilor noi, a dezvoltat și programe pentru tineri lideri globali și își deschide ușile tot mai mult pentru organizații nonguvernamentale și celebrități ce susțin o cauză nobilă. Scena petrecerilor s‑a lărgit și ea continuu, iar la multe sesiuni de dimineață participanții au ochii cârpiți de somn după chiolhanele din noaptea precedentă.
Dar încă dinainte de debutul lucrărilor, în timp ce oamenii își făceau drum spre centrul de conferințe pe coridoarele săpate în zăpada de doi metri înălțime, atmosfera era sumbră. Bineînțeles că vor fi fost cocteiluri și dinee, dar petrecerea, indiscutabil, s‑a terminat.