Home»Antreprenor » Lumea după Davos

Lumea după Davos

2012-02-07 14:58

de

Forumul unde se schițează soarta lumii era în plină desfășurare la închiderea ediției. Anul acesta, patru schimbări structurale domină: în primul rând, mutarea centrului economic de greutate al planetei în zona Pacificului – întărirea Chinei și începuturile erodării puterii europene. În al doilea rând, îngrijorările în privința sistemului financiar‑bancar devin din zi în zi tot mai acute. În al treilea rând, se vorbește despre prăbușirea economică europeană – probabilă, dar încă greu de acceptat pentru mulți actori, în consecințele ei catastrofale. Interesant este că Europa nu este cap de afiș, deși este evident că impactul unei prăbușiri europene ar fi o recesiune mondială. În al patrulea rând, se discută chiar despre rolul capitalismului. Cineva vorbea la Forum despre posibilitatea unor „războaie sociale“ în țările în curs de dezvoltare chiar în perioada în care Bucureștiul era zguduit de proteste, varianta 2012.
    Așadar, atenția Statelor Unite se retrage din Europa și se va concentra asupra Pacificului. Forțe militare americane se vor retrage din Germania și vor fi reorientate spre Asia. Americanii vor încerca lansarea unor acorduri de comerț care vor ocoli granițele Chinei. China, între timp, a împrumutat cu mai mult de 1.700 miliarde de dolari diverse țări ale lumii, printre care și SUA.

Datoria SUA, acum de circa 2.500 mld. dolari, crește pe zi ce trece. Efectul? Un schimb de replici din ce în ce mai agresiv pe marginea evaluării monedei chineze, chestiuni comerciale și dispute în fața Organizației Mondiale a Comerțului. Pentru Asia, ca un tot unitar, un ministru prezent a venit cu un pronostic: până în 2030, 4,8 miliarde de locuitori ai planetei vor putea fi numiți ca aparținând clasei de mijloc, iar 66% dintre ei vor fi în Asia. Invitația transparentă era pentru firmele americane și europene: investiți acum, profituri uriașe vor veni către voi!
    În al doilea rând, sistemul bancar funcționează cu perfuzii de la băncile centrale – iar efectele se vor resimți în toată lumea. „Financial Times“ analiza recent facilitățile excepționale ale Băncii Centrale Europene – accesate până în prezent de băncile italiene. Americanii vin și ei la masă după ce au inundat piața cu 17.000 mld. de dolari de „ușurare cantitativă“, un eufemism bizar pentru tipărirea de bani. Băncile austriece vor avea mai puțină lichiditate, inclusiv pentru România, după ultimele instrucțiuni ale Băncii Austriei. Băncile grecești sunt strâns legate de soarta țării mamă, iar Grecia atârnă cu picioarele deasupra prăpastiei, susținută momentan de o mână întinsă de Germania. Prima problemă după prăbușirea Greciei ar fi soliditatea unor bănci franceze și germane care au împrumutat masiv (zeci de miliarde de euro) în acea zonă. La nivel global, băncile „too big to fail“ („prea mari pentru a da faliment“ – n.r.), sistemice, au putut pune un pistol la tâmplă unor state spunând, mai direct sau pe ocolite: banii sau moare stabilitatea sistemului financiar, lucru care conduce la o situație catastrofală.
    În al treilea rând, prăbușirea economică europeană este văzută ca un eveniment posibil, chiar dacă momentan majoritatea participanților la Forum văd o salvare prin diverse măsuri paliative. Una din măsurile probabile va fi sporirea fondurilor aflate la dispoziția celor două mecanisme excepționale de salvare ale UE – poziție susținută și de Christine Lagarde, președintele FMI. Deși nu o va spune nimeni într‑o conferință de presă, în spatele cortinei se lucrează la scenarii posibile: Banca Angliei se pregătește să facă față unei crize potențiale a exploziei monedei euro, Germania se pregătește să apere această monedă cu toată „artileria“, deși există companii germane – TUI, de exemplu, care se pregătesc să poată accepta din nou drahme pentru serviciile prestate, în cazul deocamdată doar al Greciei, în care aceasta se va întoarce la moneda națională.
    În al patrulea, dar nu în ultimul rând, finanțiștii sunt zguduiți nițel de toate protestele care au avut loc în mai multe țări, inclusiv Occupy Wall Street, în urma măsurilor de austeritate. Faptul că un forum privind sursele de creștere a fost înlocuit la Davos cu un forum despre viitorul capitalismului arată o stare de neîncredere în viitor. Starea se manifestă și în România din plin. Lipsa de explicații privind politicile guvernamentale și limba de lemn a celor de la FMI vor suferi modificări importante în perioada care vine, având în vedere violența și amploarea fără precedent ale protestelor.
    Este de așteptat ca Davos să stabilească, din nou, harta lumii: Pacificul în centru, sistemul bancar susținut, criza economică posibilă prin contagiune. În plus, explozia socială manifestată în mai multe zone ale lumii nu are soluție decât reorientarea spre creștere, iar această orientare se bate cap în cap cu programele de stabilizare ale FMI, inclusiv cel aplicat în România.


________________________________
Răzvan Orășanu este masterand la Universitatea Harvard şi director executiv al Pilkington Raţiu Business School.