Gauri

• Foto

Terenurile de golf sunt, de fapt, investi]ii imobiliare pe termen lung

„In Romania, toata lumea vrea fotbal. O minge mare in care oricine stie sa dea! Ca sa lovesti mingea de golf, iti trebuie si cap, nu doar picioare“, exclama in timpul unui concurs desfasurat in urma cu cativa ani pe terenul de la Pianu Paul „Profesorul“ Tomita, omul al carui nume a ramas organic legat de istoria golfului din Romania. Un observator impartial ar putea adauga ca e nevoie de ceva mai mult. Analistii au prima lovitura. „Romania inca nu a realizat cat de mult pierde prin faptul ca nu acorda mai multa atentie golfului. Si e pacat, pentru ca e o tara cu multe posibilitati. Stiti cate zboruri decoleaza din Anglia cu destinatia Romania pentru turismul de weekend? Nici unul! Si asta spune totul“, exclama Victor Kevehazi, senior partner al KPMG Romania. Nu acelasi lucru se poate spune despre Ungaria, unde industria golfului a ajutat la revigorarea turismului in perioadele din extrasezon – Ungaria are 11 terenuri de golf, cel mai mare dintre ele, Birdland Golf and Country Club, fiind inclus intre cele mai bune 20 de circuite europene. Dupa cum nu e nici cazul Cehiei, tara cu cel mai mare numar de cursuri de golf din regiune.

ALTII, SI NOI. Practic, orice teren nou atrage imediat cohorte de jucatori. „Am fost in Antalya recent numai pentru golf. Am jucat cam zece ore! De altfel, in general, concediile mele din ultimii cinci ani au avut un singur scop: golful“, spune Misu Negritoiu, director general al ING Romania. Si in Palma de Mallorca, explica Kevehazi, turismul are ca principal centru de interes golful, totul orientandu-se in jurul terenurilor de joc. De altfel, adauga Negritoiu, bazandu-se pe propria experienta, aproape un sfert dintre turistii cazati la hotelurile din strainatate au crosele la ei. „Joc foarte mult afara“, spune si Florin Segarceanu, capitanul nejucator al echipei de tenis a Romaniei si presedintele Golf&Country Club. „In Bulgaria exista doua terenuri profesioniste chiar in Sofia, inca doua la Balcic, inca unul la Bansko. Din pacate, noi cred ca am pierdut startul“, spune Segarceanu. Si pentru a mai ramane putin in Bulgaria, 16 noi terenuri de golf vor fi inaugurate in urmatoarea perioada. Cel mai mare dintre aceste proiecte, statiunea Thracian Cliffs Golf&Spa, reprezinta o investitie de 115 mil. euro. In Romania exista in acest moment doar patru terenuri de golf: Bucuresti – Clubul Diplomatic, Breaza – Clubul „Lac de Verde“, Pianu (judetul Alba) – Clubul „Paul Tomita“ si Timisoara – Clubul „Tite Golf Resort“. Cu exceptia Clubului Diplomatic, cele trei terenuri sunt private, practicand preturi personalizate.

CU POTENTIAL ANEXAT. „Investitia initiala a fost de 10 milioane de dolari, iar costurile nu s-au amortizat inca. Cheltuielile de intretinere a unui club de golf sunt ridicate, iar golful in general nu este o afacere extrem de profitabila. Ceea ce aduce intr-adevar un venit sunt activitatile anexe si facilitatile pe care clubul le ofera: hotel, restaurant, centru de sanatate, saloane pentru nunti, proprietati outdoor pentru desfasurare de activitati outdoor, tabere, conferinte“, explica Alexandra Popescu, director de marketing al Clubului „Lac de Verde“. Anul trecut, clubul de la Breaza a avut o cifra de afaceri de 350.000 de euro, suma din care doar 10% au venit din golf. Dar potentialul si adevarata scara ale unui astfel de model de business pot fi cel mai bine ilustrate privind de exemplu spre Australia, unde veniturile generate de golf au trecut de doua miliarde de euro. Dupa cum arata un studiu al Ernst&Young, numai turismul si imobiliarele dezvoltate pe seama golfului au o contributie la economia Australiei de 19%. In crestera economica romaneasca, cel mai mare aport il are agricultura, pe locul doi situandu-se constructiile si apoi serviciile. Golful ar putea contribui la cresterea veniturilor aduse de constructii in economie, prin parte de real estate pe care o implica, dar si la majorarea sumelor incasate de pe urma serviciilor.

JOCUL IMOBILIARELOR. In regiunea EMA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), in prezent exista aproximativ 7.000 de terenuri de golf si 4,2 milioane de jucatori. Si cu aproximativ 1.000 de terenuri noi care apar in fiecare an – dintre care o proportie semnificativa se datoreaza dezvoltarii afacerilor imobiliare in pietele emergente – multe tari EMA devin subiectul unor investitii semnificative. Lucru care se observa si in Romania, unde s-au demarat deja cateva proiecte imobiliare in paralel cu proiecte de investitii in golf. Swiss Golf&Leisure Development, firma cu actionariat romano-elvetian care se ocupa cu dezvoltarea si realizarea de proiecte sports&leisure, a demarat lucrarile la Golf&Country Club Bucharest, o investitie estimata la 50 de milioane de euro. Situat intre Chitila si Buftea, complexul se va intinde pe o suprafata de 70 de hectare si va include in zona sportiva – desfasurata pe o suprafata de 3.500 mp – si un ansamblu de terenuri de golf (unul profesionist, de 18 gauri, si altul de sase gauri, pentru incepatori). Cea de a doua parte a complexului va fi una rezidentiala si de agrement, cuprinzand 240-300 de unitati de locuit, un hotel de patru stele, terenuri si o scoala de tenis, un restaurant, sali de conferinte si suprafete comerciale, centre spa, wellness si fitness. Preconizat a fi cel mai mare club de golf din Romania, Golf&Country Club Bucharest va functiona ca un club privat. „Afacerile noastre vor deveni profitabile in secunda in care vor fi gata anexele: hotelul si celelalte“, explica Arina Smigelschi, director general la Swiss Golf&Leisure. „E o afacere care a pornit ca o distractie si, dupa ce va fi rezolvata partea de rezidentiale, vom gasi un investitor cu care sa ne asociem sau vom externaliza proiectul“. „Terenurile de golf sunt, de fapt, investitii imobiliare pe termen lung. Ele insele valoreaza foarte mult, dincolo de cladirile pe care le au pe ele“, crede Negritoiu de la ING Romania.

LOCATIE, LOCATIE, LOCATIE. Altii prefera sa mai astepte. „KPMG are foarte multi clienti care sunt interesati sa vina si sa investeasca in golf in Romania. Dar atata vreme cat Guvernul nu va defini o strategie, nu va veni nimeni“, pune punctul pe i Kevehazi de la KPMG. Paradoxal, investitorii in cauza nu asteapta facilitati fiscale, ci mai degraba ar vrea sa stie unde vrea statul sa se afle, ca dezvoltare turistica, in urmatorii cinci-zece ani. Pentru ca, la fel ca si in retail, locatia e totul. Daca vrei sa atragi un numar mare de jucatori, e important ca terenul sa fie amplasat in apropierea unor orase sau a unor zone cu potential turistic.

Oricum, atat cei care au investit deja, cat si cei care au ramas in expectativa sunt de acord ca singura modalitate prin care poti sa scoti bani din golf este sa adaugi proiectului si o componenta rezidentiala. Altfel, e destul de greu sa rezisti. Pentru ca, daca vrei si profit, doar taxele anuale ale membrilor unui club de golf nu sunt suficiente, chiar si atunci cand acestea ajung la cateva mii de euro. Media veniturilor obtinute din golf in Europa de Est a fost calculata de specialistii de la KPMG la 680.000 euro, la nivelul anului 2005. Asta in timp ce media costurilor cu un teren de golf a fost estimata la 590.000 euro, aici intrand si salariile, si cheltuielile de intretinere. Rezulta asadar o rata a profitului brut de 10-15% pe medie.

„Estul Europei are mai degraba o piata imatura de golf in prezent, oferind doar 2% din necesarul de infrastructura si mai putin de 1% din jucatorii de golf. Potentialul zonei insa este apreciat cam de toti economistii ca fiind foarte mare“, spune Andrea Sartori, KPMG partner.

DEOCAMDATA, AUXILIAR. Apropo de infrastructura, mai exact de ceea ce Tomaselli numea infrastructura auxiliara, in Romania inca nu exista magazine specializate pentru practicantii acestui sport, de regula oameni cu bani. „In general imi cumpar echipamentul din afara, unde exista niste magazine profesioniste“, spune Misu Negritoiu, explicand ca, in general, crosele se cumpara separat si ca unele dintre ele sunt chiar foarte scumpe – intre 200 si 1.000 de euro. Mingea de golf, de asemenea, poate ajunge la 10 euro – atentie!, cinci sau sase se pierd la fiecare joc, iar pantofii pot costa si 100 de euro. Pentru a fi acceptat pe teren mai trebuie sa ai un anume tip de pantaloni, curea si o bluza cu maneca si guler, dar si o manusa pe mana stanga. „Sunt norocos ca prietenii imi stiu hobbyul si imi fac cadou echipamentul, pentru ca este destul de costisitor“, spune Segarceanu. Cei mai putini norocosi mai au de astepat. In fond, inca nu am trecut de primele lovituri de crosa.